Într-un briefing susținut vineri la Guvern, ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat că refuză să se implice în polemicile politice dintre PSD și foștii parteneri de coaliție, USR și PNL, referitoare la presupusul deficit bugetar lăsat în urmă de cabinetul condus de Ilie Bolojan, preferând să se concentreze strict pe aspectele tehnice și pe menținerea credibilității financiare a României în fața organismelor internaționale.
Importanța datelor economice și riscurile provizoratului
Ministrul Finanțelor a explicat că indicatorii privind execuția bugetară sunt esențiali pentru modul în care țara noastră este percepută pe plan extern de către finanțatori și evaluatori. Alexandru Nazare a menționat că documentele sunt publicate în mod regulat — raportul lunar pe 25, raportul asupra economiei României la semestrul I și situația lunară a arieratelor publice — acestea reflectând poziția oficială a statului. O rată a dobânzilor mai mică cu 40-60 de puncte de bază înseamnă resurse financiare suplimentare direcționate către spitale, școli și infrastructură, în contextul în care dobânzile actuale apasă deja cu peste 3% din PIB.
Totodată, oficialul a subliniat că datele trimestriale nu pot fi direct echivalate cu cele anuale. Ținta anuală pe baza execuției de tip cash va fi cunoscută pe 25 ianuarie, în timp ce indicatorii ESA, calculați pe baza metodologiei europene, vor fi publicați în aprilie, dar vor deveni definitivi abia în luna octombrie. Construcția bugetară din acest an a fost una atipică, marcată de accelerarea investițiilor în trimestrele al doilea și al treilea pentru a atrage fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la termenul limită de 31 august, aspect care generează diferențe în indicatorii ESA comparativ cu anul anterior.
Provocările majore pentru conturarea bugetului din 2027
Elaborarea bugetului pentru anul 2027 se anunță extrem de dificilă, conform declarațiilor făcute de ministrul Alexandru Nazare la finalul ședinței în care Executivul a aprobat prima rectificare bugetară din 2026. România urmează să piardă finanțări din PNRR care reprezintă 1,5% din PIB și va fi nevoită să se susțină în principal prin eforturi proprii, întrucât anul viitor marchează tranziția între două cicluri financiare europene, următorul cadru urmând să debuteze în 2028.
În plus, bugetul va trebui să includă fonduri consistente destinate apărării, inclusiv cheltuieli legate de instrumentul SAFE. Toate aceste elemente fac necesară o ajustare fiscală credibilă, capabilă să treacă testul agențiilor de rating și să ofere stabilitate economică înainte de a se cunoaște detaliile finale venite din partea tuturor ministerelor.
Poziția privind taxele și detaliile primei rectificări bugetare din 2026
Întrebat despre posibilitatea ca statul să introducă noi taxe sau să le majoreze pe cele existente — ipoteză vehiculată anterior de liderul Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu —, ministrul Finanțelor a arătat că o astfel de măsură nu se află printre dorințele sale. Nazare își propune menținerea resurselor necesare pentru protejarea categoriilor vulnerabile, continuarea investițiilor și finalizarea proiectelor începute, totul într-un cadru responsabil care să protejeze ratingul de țară și să stimuleze relansarea economică.
Puncte cheie ale situației financiare actuale:
-
Menținerea deficitului: Prima rectificare bugetară din 2026 păstrează ținta de deficit la 6,2% din PIB.
-
Revizuirea veniturilor și cheltuielilor: Veniturile bugetului general consolidat au fost scăzute cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei.
-
Alocări prioritare: Cele mai importante suplimentări nete de fonduri sunt direcționate către domeniul sănătății.
-
Dimensiunea nominală: Produsul Intern Brut nominal a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, în timp ce deficitul nominal a crescut la 130,3 miliarde de lei.
În perioada următoare, Ministerul Finanțelor va continua monitorizarea lunară a execuției bugetare și va pregăti terenul pentru stabilirea țintelor anuale oficiale pe cash, care vor fi comunicate public pe 25 ianuarie, în timp ce Guvernul va analiza datele detaliate de la fiecare minister pentru a contura arhitectura financiară a anului 2027.

