La 11 ani distanță de la tragedia de la Colectiv, sociologul Barbu Mateescu analizează transformările profunde ale sentimentului public din România, explicând într-un interviu recent cum nemulțumirea colectivă s-a mutat din zona USR către mișcarea suveranistă condusă de AUR și Călin Georgescu.
Evoluția energiei civice de la proteste la urne
Mișcarea socială născută în urma evenimentelor de la Colectiv a reușit să influențeze toate scrutinurile prezidențiale care au urmat, inclusiv alegerile anulate unde candidatul susținut, Elena Lasconi, a ajuns în turul al doilea. Deși victoria electorală a fost posibilă, guvernarea efectivă și reformarea statului s-au dovedit a fi obiective extrem de dificile în România. În anul 2015, clasa de mijloc și tinerii din marile orașe au decis să nu mai delege puterea politică, dorind o implicare directă. Totuși, în mediul rural, frustrările generației tinere s-au manifestat nu prin reformă, ci prin furie, devenind sprijinul principal pentru Călin Georgescu în 2024 și pentru spațiul suveranist.
Punctele esențiale ale nemulțumirii publice
- Respingerea privilegiilor: Există o hipermajoritate aproape unanimă care respinge beneficiile nemeritate ale politicienilor clasici.
- Schimbarea sensului corupției: Termenul nu mai înseamnă doar mita clasică din DEX, ci a ajuns să definească nepotismul, politizarea excesivă a instituțiilor și tratamentul inegal.
- Sentimentul acut de trădare: Atât electoratul suveranist (prin nevalidarea șansei lui Călin Georgescu), cât și cel reformist (prin comportamentul lui Nicușor Dan) resimt o profundă frustrare legată de nerespectarea voinței lor.
- Iluzia independenței față de stat: Percepția că cetățenii pot trăi doar cu ajutorul mediului privat a fost spulberată de tragedii precum Colectiv, care au arătat dependența de serviciile publice esențiale.
Ruptura dintre societate și clasa politică
Societatea românească a evoluat semnificativ, oferind rute alternative de succes profesional și financiar mult înaintea clasei politice. În timp ce populația a acumulat o experiență vastă participând la aproximativ 20 de scrutinuri, o peliculă de lideri care controlează instituțiile statului afișează un ton dur și se bazează pe un pământ care se surpă încă din perioada 2007-2009. Discursul generalizat care etichetează toți politicienii drept corupți generează însă o selecție negativă, descurajând persoanele cu standarde etice să intre în politica activă.
Probleme reale și perspective de viitor
Generația Z, care și-a petrecut anii de liceu sau facultate în timpul pandemiei, este puternic încărcată de motive autentice de nemulțumire, confruntându-se cu discrepanțe majore în educație și sănătate, unde fondurile se scurg către bugetari cu venituri nete de 25.000 de euro pe lună. În prezent, populația este prinsă între două cicluri electorale, între 2024 și 2028, iar tonusul general este marcat de o oarecare demoralizare temporară din cauza priorităților cotidiene legate de familie, carieră și sănătate.
În perioada următoare, rămâne de văzut dacă energia latentă a societății va genera noi proteste de amploare sau dacă va urma o sublimare prin apariția unor canale politice capabile să canalizeze constructiv emoția publicului, similar formării Alianței D.A. în anii 2003-2004.
Adaugă la Agregator.ro
