Vineri, 30 octombrie 2026, fostul ministru al Finanțelor și deputatul PSD Adrian Câciu a lansat acuzații extrem de dure la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a fostului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Câciu susține că aceștia au dezinformat opinia publică prin prezentarea unor estimări privind absorbția fondurilor europene și a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență drept realizări deja obținute. Potrivit fostului șef al Finanțelor, datele oficiale din raportul ministerului pentru primele șase luni ale anului 2026 contrazic această imagine extrem de optimistă, scoțând la iveală întârzieri majore în implementarea investițiilor programate și fonduri importante care nu au fost decontate.
Acuzații de dezinformare privind absorbția PNRR
Adrian Câciu a contestat în mod direct afirmațiile conform cărora România ar fi reușit să atragă mai mult de 90% din granturile puse la dispoziție prin PNRR. Deputatul social-democrat a explicat că cifrele evocate de adversarii săi politici reflectau doar o simplă predicție legată de absorbția finală, și nicidecum sumele care intraseră efectiv în posesia statului român. Câciu a subliniat că transformarea unei performanțe anticipate într-un succes deja bifat reprezintă o comunicare falsă menită să inducă populația în eroare.
Datele din raportul Ministerului Finanțelor pentru primul semestru din 2026
Sprijinindu-se pe cifrele oficiale extrase din documentul Ministerului Finanțelor aferent primului semestru al anului 2026, fostul ministru a arătat că 64,2% din sumele planificate pentru componenta de granturi a PNRR au rămas nedecontate. În consecință, gradul efectiv de realizare a acestor cheltuieli s-a oprit la doar 35,8%. Mai mult, situația generală a banilor europeni nerambursabili arată că 54,4% din cheltuielile programate în primele șase luni nu au fost decontate, în timp ce 54,5% din veniturile bugetare estimate pe aceste filiere au ratat realizarea.
Critici aduse strategiei de reducere a deficitului bugetar
Fostul titular de la Finanțe a pus la îndoială și eficiența măsurilor de diminuare a deficitului bugetar clamate de Ilie Bolojan. Câciu a argumentat că o scădere a deficitului nu poate fi catalogată drept o victorie economică atât timp cât ea se datorează neefectuării investițiilor planificate. Deși investițiile publice totale au înregistrat creșteri, faptul că aproape două treimi din cheltuielile pentru granturile PNRR din primul semestru nu au fost plătite arată o mare vulnerabilitate. În viziunea sa, ajustarea bugetară trebuie să vină din dezvoltare, nu din blocarea sau întârzierea proiectelor.
Contextul alocărilor financiare și estimările anterioare
În luna septembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene estima că România ar putea atinge un grad de absorbție de peste 90% pentru granturile din PNRR și peste 95% pentru împrumuturi, bazându-se pe rapoartele preliminare ale instituțiilor de implementare. În urma renegocierilor cu Comisia Europeană, bugetul total al României prin PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, împărțit în 13,57 miliarde de euro reprezentând granturi și 6,54 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, decontarea finală fiind strict condiționată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor stabilite.
Principalele aspecte semnalate în raportul oficial și în discursul public includ:
- Gradul de realizare a cheltuielilor pentru granturile PNRR în primul semestru a fost de doar 35,8%, restul de 64,2% nefiind decontat.
- O cotă de 54,4% din cheltuielile programate pentru fondurile europene nerambursabile în primele șase luni a rămas neefectuată.
- Veniturile bugetare programate din surse europene au fost nerealizate în proporție de 54,5%.
- Alocarea totală a României prin PNRR, stabilită în urma renegocierii cu Comisia Europeană, se ridică la 20,11 miliarde de euro.
- Valoarea granturilor din PNRR este de 13,57 miliarde de euro, iar cea a împrumuturilor este de 6,54 miliarde de euro.
În perioada următoare, autoritățile de la București vor fi nevoite să accelereze implementarea proiectelor și să îndeplinească jaloanele asumate în fața Comisiei Europene pentru a transforma estimările optimiste în bani încasați efectiv, în timp ce presiunea publică și politică privind transparența execuției bugetare și ritmul investițiilor rămâne la un nivel ridicat.
Adaugă la Agregator.ro
