Meditațiile școlare în România: motive și costuri pentru părinți

Date:

O analiză recentă scoate la iveală sumele uriașe pe care familiile din România le achită anual pentru ca minorii să beneficieze de ore particulare, un fenomen care a generat discuții aprinse în rândul experților și al reprezentanților din sistemul de învățământ. Peste 6.000 de lei pe an reprezintă media cheltuielilor alocate de părinții care își îndrumă copiii către meditații, fie pentru performanță, fie pentru a recupera decalajele acumulate la orele de curs.

Elevi care scriu pe hârtie

De ce plătesc părinții pentru ceea ce ar trebui predat la școală Foto: Shutterstock

Radiografia unui sistem paralel de învățământ

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a subliniat că amploarea acestui fenomen indică o disfuncționalitate majoră în școala românească, pledând pentru fiscalizarea câștigurilor generate de aceste activități particulare. Datele furnizate de o cercetare Salvați Copiii arată că aproape 48% dintre familii apelează la pregătire suplimentară. În ciclul gimnazial, procentul urcă la 64%, în timp ce la liceu ajunge la 66%, ba chiar și în școala primară aproximativ unul din cinci copii participă la astfel de ore.

Impactul financiar și inechitățile sociale

Costurile medii anuale de 6.234 de lei pun o presiune uriașă asupra bugetului casnic. Un sfert dintre gospodării sunt nevoite să amâne alte investiții esențiale pentru a susține aceste ore. Specialiștii subliniază că decalajul financiar este uriaș: doar 35% dintre părinții cu venituri lunare sub 5.000 de lei plătesc meditații, comparativ cu 65% dintre cei care câștigă peste 20.000 de lei pe lună.

Principalele concluzii privind fenomenul pregătirii suplimentare

  • 58% dintre părinții care plătesc meditații își pregătesc copiii pentru examenele naționale.
  • 36% apelează la ore suplimentare pentru recuperarea materiei școlare.
  • 32% urmăresc obținerea unor rezultate școlare superioare.
  • Clasele suprapopulate, unde profesorii lucrează simultan cu circa 30 de elevi, fac imposibilă o atenție individualizată la clasă.
  • Epuizarea și anxietatea apar frecvent la elevi încă din primii ani de gimnaziu din cauza cursei pentru note.

Efectele psihologice și riscurile pe termen lung

Consilierul vocațional Aurora Oprea avertizează că această dinamică transformă școala într-o cursă cronometrată pentru diplome, afectând gândirea critică și creativitatea. Din cauza programului încărcat, tinerii pierd timpul liber necesar pentru hobby-uri și pentru descoperirea vocației reale. În plus, riscă să devină dependenți de îndrumare externă și să se simtă dezorientați în momentul în care trebuie să studieze pe cont propriu la facultate sau la primul job.

Perspectivele viitoare și necesitatea schimbării

Experții în educație consideră că mediul școlar românesc are nevoie de adaptări structurale profunde. Scopul final este ca predarea de bază să asigure o dezvoltare armonioasă a elevilor, iar meditațiile să redevină o opțiune strict punctuală pentru excelență sau remedierea unor lacune majore, și nu un imperativ pentru supraviețuire în sistemul educațional.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE

Marius Mitran, după remiza Craiovei cu Voluntari

Universitatea Craiova a înfruntat la Voluntari nu doar o...

Pâine cu brie și dulceață, rețeta care face furori

Pasionații de artă culinară au la dispoziție o rețetă...

Gabriel-Ciprian Ene, noul secretar general al Guvernului

Într-o mișcare politică și administrativă ce a generat valuri...

Elevul criminal din Craiova s-a sinucis în celulă

Mario Alexandru Fojică, fostul elev la Colegiul Naţional Militar...