La aproape 37 de ani de la Revoluție, deputatul PSD Mihai Fifor a atras atenția joi, printr-o postare pe contul său de Facebook, că România operează în prezent după o structură administrativ-teritorială concepută încă din anul 1968, care nu mai corespunde realităților istorice, demografice și economice actuale, avertizând asupra riscurilor și problemelor neașteptate pe care le poate genera o astfel de reformă profundă.
Lipsa de curaj politic și transformările demografice
Social-democratul a subliniat că, în decursul decadelor scurse de la evenimentele din ’89, populația țării s-a redistribuit considerabil, centrele urbane s-au extins, numeroase zone rurale s-au confruntat cu depopularea, iar societatea a suferit transformări profunde. În opinia sa, reforma a fost amânată de prea mult timp deoarece liderii politici nu au dat dovadă niciodată de curajul necesar pentru a aborda această problemă structurală. Fifor a punctat că adevăratul curaj politic nu implică adoptarea unor hotărâri pripite, ci crearea unor schimbări temeinic fundamentate și înțelese de cetățeni.
Capcanele comasării administrative
Potrivit deputatului, reorganizarea teritorială nu trebuie confundată cu simpla tăiere a numărului de primării, explicând că o simplă comasare a zece comune poate păstra aceleași dificultăți, dar la o scară extinsă. Chiar dacă o administrație consolidată poate aduce resurse sporite și personal specializat pentru investiții, nevoile de bază rămân aceleiași: infrastructura rutieră trebuie întreținută, unitățile de învățământ și dispensarele trebuie să funcționeze, iar cetățenii au în continuare nevoie de servicii publice la care să aibă acces facil.
Povara birocratică și sentimentul de identitate
Mihai Fifor a accentuat că statul are datoria de a anticipa și rezolva întrebările foarte concrete ale cetățenilor legate de acte, documente de proprietate și evidențe fiscale, subliniind că povara administrativă a acestui proces trebuie asumată în totalitate de către stat și nu transferată pe umerii populației. De asemenea, el a avertizat că dispariția unei comune din registrele administrative nu șterge problemele locuitorilor și poate afecta sentimentul profund de apartenență și identitate al oamenilor, riscul major fiind adâncirea marginalizării și a neîncrederii în instituțiile statului.
Criteriile esențiale pentru noua împărțire teritorială
Deputatul PSD a detaliat și o serie de elemente obiective pe care trebuie să se fundamenteze această reformă:
- Viabilitate financiară și potențial economic real
- Evoluție demografică și particularități geografice
- Acces la servicii și coeziune comunitară
- Consultarea reală a comunităților și garanții clare pentru reprezentarea lor
- Descentralizarea reală, pentru ca deciziile și resursele să nu rămână concentrate exclusiv la București
În perioada următoare, clasa politică și instituțiile statului vor trebui să demonstreze dacă pot trece dincolo de simple redesenări ale hărților administrative, având misiunea de a construi o reformă capabilă să redea cu adevărat încrederea cetățenilor în propriul lor viitor, prin servicii îmbunătățite și comunități mult mai puternice.

