O tentativă gravă de sabotaj organizată pe platforma fabricii de armament Carfil din Brașov s-asoldat cu reținerea a trei cetățeni străini, respectiv un ucrainean și doi belaruși, acuzați că au acționat la comanda Rusiei. Intervenția promptă a structurilor DIICOT și SRI, sprijinite de servicii de informații din alte țări, a permis blocarea la timp a acestor acțiuni subversive, însă un specialist de rang înalt trage un semnal de alarmă sever. Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, explică faptul că această evoluție reflectă o transformare profundă a metodelor de lucru din războiul hibrid modern, în timp ce România manifestă încă o pasivitate periculoasă în fața noilor riscuri strategice.
Rusia își schimbă modul de acțiune în războiul hibrid Foto: Shutterstock
Noua paradigmă: spioni de unică folosință recrutați pe dark web
Serviciile secrete rusești renunță treptat la tiparul clasic al spionilor profesioniști infiltrați în comunități sau structuri sensibile. În schimb, mizează pe cetățeni simpli sau tineri racolați prin intermediul rețelelor de socializare, platformei Telegram sau al dark web-ului, care sunt plătiți în bani pentru a executa misiuni punctuale și dispensabile.
Acești amatori primesc inițial sarcini simple, precum fotografierea unor obiective, după care trec la acțiuni mai complexe, cum ar fi incendieri sau acte directe de sabotaj. Modul de operare prin intermediul unor subcontractori și interpuși face extrem de dificilă atribuirea juridică și diplomatică a atacurilor către o putere ostilă.
Vulnerabilitățile legislative și blocajele din România
În timp ce alte state membre NATO își adaptează rapid legislația, România rămâne în urmă, întâmpinând dificultăți majore în adoptarea unor modificări legislative esențiale. Un proiect de modificare a legii securității naționale, menit să faciliteze activitatea de monitorizare în spațiul digital, se află blocat în Parlament de aproape zece luni, generând dezbateri aprinse legate de viața privată și controlul civil.
Generalul Toma avertizează că România nu e suficient de pregătită să facă față războiului hibrid Arhivă personală
Modelul Poloniei și necesitatea stării de vigilență
Polonia oferă un exemplu de bune practici prin adoptarea unor reglementări avansate privind starea de pregătire permanentă și un proiect de lege dedicat pregătirii pentru apărare, cunoscut drept legea pre-război. Deși programul de guvernare de la București menționează introducerea unui concept similar de stare de vigilență, acesta a rămăs până acum doar un enunț pe hârtie fără detalii aplicate.
- Tactică digitală: Recrutarea de agenți de ocazie prin dark web și aplicații de mesagerie privată.
- Obiective vulnerabile: Atacuri vizând infrastructuri mai puțin securizate, precum fabrica de armament Carfil din Brașov.
- Eșalon juridic: Necesitatea actualizării cadrului normativ pentru a oferi instrumente legale serviciilor de informații.
- Exemplul extern: Implementarea unor măsuri preventive rapide după modelul statelor aliate din regiune.
În perioada următoare, autoritățile române vor fi nevoite să depășească stadiul de simplă conștientizare a riscurilor și să treacă la acțiuni legislative concrete. Găsirea unui echilibru corect între oferirea instrumentelor legale necesare serviciilor de securitate și asigurarea unui control civil riguros va fi determinantă pentru protejarea infrastructurii critice a statului împotriva viitoarelor atacuri hibride.
Adaugă la Agregator.ro
