Un studiu recent dat publicității relevă o dinamică politică inedită în România, marcată de o puternică nemulțumire generalizată și de un peisaj electoral extrem de fărâmițat. Cercetarea, realizată de Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) în intervalul septembrie-octombrie 2026 pe un eșantion de 502 respondenți, arată că niciun partid politic nu reușește să treacă de pragul de 20% în opțiunile de vot ale cetățenilor. În paralel, cota celor care consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită a atins un nivel alarmant de 83,1%, reflectând un climat de adâncă neîncredere în rândul populației din zece unități teritoriale analizate, printre care Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Cluj, Bihor și municipiul București.
Intențiile de vot pentru partide și fragmentarea scenei politice
Conform Barometrului de Opinie Publică IPEP, PSD ocupă prima poziție în preferințele pentru alegerile parlamentare, fiind cotat la 16,5%. Formațiunea social-democrată este urmată de PNL, care înregistrează 14,1%. Un ipotetic partid asociat lui Călin Georgescu s-ar plasa pe un loc fruntaș cu 13,1%, în timp ce USR este creditat cu 11,2%, iar AUR obține 10,8%. De asemenea, candidații independenți adună 5,6% din sufragii, iar formațiunile cu procente individuale sub 5% – cum ar fi partidul lui Victor Ponta, SENS, UDMR, SOS România, ACT, POT și PMP – însumează 6,4%. Totodată, 18,1% dintre cei chestionați au menționat că nu s-ar prezenta la urne.
Clasamentul încrederii în liderii politici și prioritățile naționale
La capitolul încredere în personalitățile politice, Călin Georgescu se situează pe primul loc la categoria „multă încredere” cu 27,9%, urmat de Ilie Bolojan cu 19,5% și de George Simion cu 16,3%. Pe următoarele poziții se clasează Sorin Grindeanu cu 11,6%, Dominic Fritz cu 11,2% și Nicușor Dan cu 7,2%. La polul opus, cel mai ridicat nivel de lipsă totală de încredere îl înregistrează Nicușor Dan (60,8%), urmat de George Simion (58,8%) și Ilie Bolojan (57%). Întrebați despre prioritățile majore ale momentului, 59,2% dintre cetățeni au optat pentru apărarea independenței și a resurselor naționale, în timp ce 32,3% au preferat varianta suspendării președintelui.
Canalele de informare și profilul socio-demografic al alegătorilor
Televiziunea rămâne principala fereastră spre știri pentru 52,4% dintre români, fiind urmată de presa online cu 34,5% și de rețeaua Facebook cu 30,7%. Discuțiile cu apropiații reprezintă o sursă pentru 27,9%, iar TikTok este menționat de 19,9%. În ceea ce privește mediul de proveniență și educația, se remarcă faptul că 80,4% dintre votanții USR provin din zonele urbane, iar 73,2% dintre aceștia dețin studii superioare. În schimb, susținătorii lui Călin Georgescu sunt împărțiți între urban (47%) și rural (53%), iar cei ai AUR se situează la 48,1% în mediul urban și 51,9% în cel rural.
Principalele concluzii desprinse din barometrul IPEP
- Intenții de vot sub 20%: PSD conduce cu 16,5%, urmat de PNL (14,1%), partidul lui Călin Georgescu (13,1%), USR (11,2%) și AUR (10,8%).
- Pulsul societății: 83,1% dintre respondenți sunt de părere că România merge într-o direcție greșită.
- Situația financiară: 42,2% se confruntă cu dificultăți economice majore, având venituri care acoperă doar strictul necesar sau nici atât.
- Obiceiuri media: Televiziunea domină informarea generală (52,4%), însă susținătorii partidului ipotetic al lui Călin Georgescu folosesc cu precădere TikTok (48,5%).
- Marja de eroare: Sondajul are o marjă de ±4,38% la un nivel de încredere de 95%.
În perioada următoare, analiștii și formațiunile politice vor urmări cu atenție evoluția acestor tendințe electorale volatile, în contextul în care aproape jumătate dintre alegători fie nu susțin partidele parlamentare actuale, fie refuză să participe la vot, iar nemulțumirile economice și sociale continuă să modeleze opțiunile populației.
Adaugă la Agregator.ro
