Un sondaj de opinie național desfășurat de CURS în perioada 22–27 octombrie 2026 arată că recentele tensiuni politice au generat un impact major asupra opțiunilor de vot din România, lăsând amprente vizibile în clasamentul partidelor, în timp ce 77% dintre cetățeni consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită din cauza problemelor financiare.
Configurația politică actuală: AUR conduce, PSD revine, PNL și USR pierd teren
Dacă duminica viitoare ar avea loc un scrutin parlamentar, formațiunea AUR s-ar situa pe prima poziție, obținând 34% din preferințele electoratului. Pe locul secund se clasează PSD, care înregistrează o revenire de formă și adună 26% din voturi, urmat de PNL cu 16%. USR este cotat la 8%, în timp ce UDMR întrunește 5% din opțiuni.
De asemenea, Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone și SENS obțin fiecare câte 3%, iar SOS România și Acțiunea Conservatoare înregistrează câte 2%. Alte opțiuni politice adună în total 1%. Distanța dintre primele două partide este de 8 puncte procentuale, iar între PSD și PNL se înregistrează o diferență de 10 puncte. Primele trei formațiuni concentrează împreună 77% din totalul opțiunilor exprimate.
Percepția publică privind intrarea PSD la guvernare
Referitor la decizia social-democraților de a se alătura cabinetului condus de Luca Niculescu, 25% dintre participanții la cercetare o consideră corectă în foarte mare măsură, iar 13% în mare măsură. În sens opus, 34% apreciază această mișcare drept corectă în mică măsură, iar 23% în foarte mică măsură, în timp ce 5% au preferat să nu se pronunțe.
Aceste cifre reflectă o polarizare a opiniilor, cele mai multe evaluări concentrându-se în zonele extreme ale aprecierii – fie „în mică măsură”, fie „în foarte mare măsură”.
Nemulțumiri majore legate de direcția țării și costul vieții
Climatul general este unul marcat de pesimism, 77% dintre repondenți exprimând opinia că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 18% cred că evoluția este una favorabilă, iar 5% nu au oferit un răspuns. Principalele griji ale populației gravitează în jurul veniturilor și al puterii de cumpărare.
Principalele priorități indicate pentru executiv includ:
-
Reducerea prețurilor și a costului vieții: menționată de 41% dintre participanți.
-
Creșterea salariilor și a pensiilor: indicată de 39% dintre aceștia.
-
Reducerea taxelor și impozitelor: susținută de 27%.
-
Reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor statului: menționată de 23%.
-
Reforma administrației publice: prioritară pentru 22%.
-
Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație: indicată de 21%.
-
Creșterea investițiilor și dezvoltarea economiei: menționată de 13%.
Metodologia cercetării sociologice
Cercetarea a fost efectuată de CURS pe un eșantion de 1.068 de respondenți în vârstă de 18 ani și peste, fiind reprezentativă pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul utilizat a fost probabilist, multistadial și stratificat, datele fiind culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI) în intervalul 22–27 octombrie 2026. Marja maximă de eroare a studiului este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar validarea s-a făcut pe baza statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică, ponderarea ținând cont de structura pe vârste a electoratului.
Ce urmează
În perioada următoare, presiunea publică va rămâne concentrată pe măsurile economice luate de Guvernul Luca Niculescu, partidele fiind nevoite să răspundă așteptărilor ridicate legate de scăderea prețurilor și majorarea veniturilor, în contextul unui electorat extrem de nemulțumit de direcția generală a statului.
Adaugă la Agregator.ro
