O descoperire arheologică fascinantă făcută recent în anticul oraș roman Pompei scoate la iveală detalii inedite despre viața cotidiană și preocupările femeilor de acum aproape două milenii. Într-o locuință din zona centrală, în timpul unor săpături desfășurate în cadrul unui amplu proiect de restaurare și îmbunătățire a accesului în zona învecinată numită Insula dei Casti Amanti, specialiștii au recuperat conținutul unui dulap păstrat intact timp de aproape 2.000 de ani de la catastrofali erupție a Vezuviului din anul 79 d.Hr.
Un dulap plin cu secrete casnice și personale
Elementul central al acestei investigații arheologice îl constituie mobilierul din casa lui Cornelius Maximus, un imobil investigat doar parțial, a cărui fațadă fusese excavată încă din 1912. În spatele acesteia, cercetările recente au relevat încăperi decorate cu picturi murale realizate în al Patrulea Stil pompeian, atribuite atelierului de pe Via di Castricio. În acest decor specific unei locuințe cu un anumit nivel de trai, amplasate lângă una dintre principalele artere ale orașului antic, dulapul a dezvăluit o gamă variată de obiecte utilizate pentru gospodărie, comerț sau îngrijire personală.
Arheologii au descoperit mai multe obiecte în dulapul unei femei romane din Pompei. Foto: pompeiisites.org
Instrumente de înfrumusețare și amulete protectoare
Inventarul recuperat din această piesă de mobilier include instrumente specifice toaletei feminine și îngrijirii personale, dar și artefacte încărcate de semnificații simbolice. Printre cele mai interesante piese se numără pensete, o spatulă destinată amestecării pigmenților pentru machiaj, un recipient din sticlă pentru balsamuri sau parfumuri, un arzător utilizat pentru parfumarea încăperilor, o lampă din bronz, precum și vase din bronz, sticlă și ceramică. O atenție deosebită a fost acordată unui ulcior mic decorat cu motive care imită solzii conurilor de pin, precum și unui colier remarcabil alcătuit din cel puțin 24 de piese miniaturale.
Rezumatul principalelor artefacte recuperate
- Colierul cu amulete: Compus din cel puțin 24 de piese din os, pastă de faianță, pastă de sticlă și cristal de stâncă, înfățișând zeități precum Bes și Mercur, dar și motive precum conuri de pin, struguri, mâini și picioare.
- Monedele de bronz: Un număr de 38 de monede păstrate într-un recipient mic din materiale vegetale, numit cistella, ascuns într-un sertar secret al dulapului.
- Unelte de machiaj și igienă: Pensete, spatule pentru pigmenți și recipiente pentru parfumuri sau balsamuri.
- Obiecte casnice și utilitare: O lampă de bronz, un arzător pentru parfumarea încăperilor, greutăți din plumb păstrate într-o cutie de lemn și vase din diverse materiale.
- Vestigii biologice: Scheletele a cel puțin doi șoareci de pădure (Apodemus sylvaticus) neajunși la maturitate, descoperite în interiorul unei amfore.
Obiceiuri vechi de două milenii: colierele-amuletă și economiile
Colierul descoperit face parte din categoria crepundia, obiecte similare unor zornăitoare dotate cu amulete care erau oferite copiilor pentru a-i proteja și a căror sonoritate îi alerta pe adulți cu privire la mișcările celor mici. Mulți adulți păstrau însă aceste accesorii ca amintiri dragi din copilărie în cutii sau săculeți, un obicei ușor de înțeles într-o societate romană în care mobilitatea geografică era ridicată, iar numeroși oameni trăiau departe de casă. De asemenea, ascunderea a 38 de monede de bronz într-un sertar secret demonstrează că obiceiul de a pune bani deoparte este vechi de cel puțin 2.000 de ani. Faptul că bunurile au fost lăsate în urmă sugerează că locatarii au încercat să se refugieze în timpul erupției, fără a mai avea posibilitatea sau ocazia să revină pentru a-și recupera valorile materiale ori sentimentale.
În perioada următoare, specialiștii de la Parcul Arheologic din Pompei vor continua analizele detaliate asupra tuturor artefactelor recuperate și asupra fragmentelor biologice identificate în locuință. Cercetările amănunțite vor aduce la lumină noi date despre structura locuinței lui Cornelius Maximus, activitățile cotidiene ale locuitorilor săi, precum și despre contextul social și economic din perioada premergătoare catastrofei din anul 79 d.Hr.
Adaugă la Agregator.ro
