Bruxelles-ul a transmis joi o poziţie fermă autorităţilor de la Cairo, amintind că respectarea libertăţii presei reprezintă o obligaţie fundamentală care decurge direct din înţelegerea bilaterală dintre cele două părţi, luarea acestei poziţii venind în urma unei sentinţe recente a unei instanţe egiptene care a ordonat sistarea activităţii celei mai importante publicaţii digitale independente din statul nord-african.
Reacția oficială a diplomației europene
Anouar El Anouni, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic comunitar, a subliniat că pluralismul de opinie şi dreptul de a informa publicul constituie piloni esenţiali atât pentru Bruxelles, cât şi pentru Cairo. Oficialul a punctat că parteneriatul dintre cele două entităţi, oficializat printr-un text intrat în vigoare în anul 2004, se bazează pe o dedicare reciprocă faţă de principiile democratice, respectarea necondiţionată a drepturilor fundamentale ale omului şi supremaţia legii.
Parteneriatul comercial și situația juridică a publicației
Colaborarea economică dintre cele două spații este una extrem de amplă, blocul comunitar menținându-statutul de principal partener comercial al Egiptului, cu un volum total al schimburilor care a ajuns la 32,3 miliarde de euro în cursul anului 2025. Cu toate acestea, în plan intern, instanțele egiptene au emis marți o hotărâre prin care se dispune închiderea portalului Mada Masr, recunoscut pentru abordările sale jurnalistice critice. În același dosar, Lina Attalah, redactor-șef și cofondatoare a trustului, a fost găsită vinovată de operarea unei platforme fără autorizație oficială, primind o sancțiune financiară maximă de 48.000 de euro, în timp ce toate activele financiare ale ziarului au fost confiscate de stat.
Istoricul redacției și presiunile exercitate de autorități
Lansat în anul 2013 de Lina Attalah împreună cu un grup de jurnaliști, proiectul editorial editează conținut atât în limba arabă, cât și în limba engleză. Reprezentanții instituției media au explicat că au efectuat numeroase demersuri birocratice pentru a intra în legalitate și a obține o licență de la organismul național de reglementare în domeniu, însă toate aceste încercări au fost sortite eșecului. De-a lungul anilor recenți, fondatoarea și ceilalți jurnaliști dinredacție au fost vizați în mod repetat de măsuri coercitive, cum ar fi rețineri și audieri prelungite, sub acuzații grave precum punerea în pericol a securității naționale sau fabricarea de relatări mincinoase.
Reacțiile societății civile internaționale și clasamentul global
Organizațiile internaționale pentru apărarea drepturilor jurnaliștilor au sancționat dur hotărârea justiției de la Cairo. Asociația Reporteri Fără Frontiere a catalogat decizia drept revoltătoare și a solicitat anularea ei imediată, în timp ce Amnesty International a descris evenimentul drept un recul catastrofal pentru climatul presei din această țară. În ierarhia mondială a libertății presei pentru anul 2026 realizată de RSF, statul egiptean ocupă locul 169 din un total de 180 de state analizate, înregistrând un scor general de 24,92, context în care organizația semnalează un control sufocant exercitat de structurile de securitate și de aparatul guvernamental asupra mass-media.
-
Punctele cheie ale situației actuale:
- Norvegia ocupă prima poziție globală în clasamentul RSF, cu un scor general de 92,72, fiind urmată de Olanda (88,92), Estonia (88,54), Danemarca (88,47) și Suedia (87,61).
- În aceeași ierarhie internațională, România se poziționează pe locul 49, obținând un scor general de 67,71, plasându-se imediat după Uruguay (68,72) și înaintea Armeniei (67,02).
- Egiptul se situează pe poziția 169 din 180, cu un scor de 24,92, din cauza controlului strict impus de autorități.
În perioada următoare, presiunile diplomatice din partea Uniunii Europene ar putea continua, în timp ce organizațiile internaționale pentru drepturile omului vor monitoriza atent evoluția recursului și situația jurnaliștilor afectați de măsurile luate de tribunalul din Cairo.

