În România, negocierile pentru ocuparea funcțiilor de top din stat au rămas blocate după instalarea noului executiv condus de cabinetul Luca Niculescu, în timp ce mandatele de conducere de la Televiziunea Română, Radio, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului și SRI continuă să fie asigurate prin interimate prelungite care generează tensiuni politice majore în Parlamentul României.
Blocajul politic din Parlament și impactul asupra noilor numiri
Ultima numire oficială aprobată de plenul reunit al Parlamentului a avut loc pe 15 decembrie 2025, atunci când Adrian Țuțuianu a preluat funcția de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru un mandat de 8 ani. De atunci, orice altă propunere s-a oprit brusc. Fosta alianță politică formată din PSD, PNL, USR și UDMR își împărțise anterior pozițiile-cheie, însă înțelegerea a fost suspendată în urma conflictului guvernamental care a provocat căderea guvernului Ilie Bolojan.
Curtea de Conturi și riscul unor noi expirări de mandate
Situația este critică și la Curtea de Conturi, unde patru mandate de consilieri au expirat în luna curentă, urmând ca pe 6 noiembrie să înceteze alte două poziții similare. Parlamentarii trebuie să aleagă noi consilieri pentru un mandat de 9 ani și să desemneze din rândul acestora un președinte al instituției, precum și un președinte și un vicepreședinte pentru Autoritatea de Audit. În prezent, interimatul este asigurat de Mirela Călugăreanu la conducerea Curții de Conturi și de Camelia Pricopie la Autoritatea de Audit, în timp ce negocierile stagnează, vehiculându-se numele unor politicieni PSD precum Marian Neacșu, Paul Stănescu și Mihai Weber.
Interimate contestate la TVR, Radio, Avocatul Poporului și SRI
Instituțiile media publice sunt conduse temporar de Sorina Matei la TVR și Răzvan Dincă la Radio, numiți în această toamnă de Birourile permanente reunite pentru un termen de 60 de zile care expiră pe 9 noiembrie. Această situație este însă complicată de o contestație la Curtea Constituțională a României (CCR) depusă de PNL și USR. Pe de altă parte, funcția de Avocat al Poporului este ocupată interimar de Renate Weber, al cărei mandat de cinci ani a expirat pe 26 iunie 2024, după ce a preluat inițial postul în 2019 de la Victor Ciorbea. Totodată, Serviciul Român de Informații funcționează fără un director plin de 1.207 zile, de la demisia lui Eduard Hellvig din 10 iulie 2023, atribuțiile fiind exercitate de prim-adjunctul Răzvan Ionescu.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării fără conducere plină
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) se confruntă cu un blocaj similar, rămânând fără președinte din 14 iulie anul trecut, ca urmare a demisiei lui Csaba Asztalos pentru a prelua o funcție la CCR. În lipsa unui titular, conducerea este asigurată de un vicepreședinte interimar, în timp ce Parlamentul trebuie să numească minimum 6 membri ai Colegiului Director pentru un mandat de cinci ani, care vor decide ulterior conducerea instituției.
Principalele puncte critice ale instituțiilor blocate
-
SRI: 1.207 zile de interimat asigurat de generalul Răzvan Ionescu după plecarea lui Eduard Hellvig.
-
Avocatul Poporului: 856 de zile de interimat pentru Renate Weber de la expirarea mandatului oficial.
-
Curtea de Conturi: 472 de zile de interimat și noi mandate expirate în această lună și pe 6 noiembrie.
-
Televiziunea și Radioul publice: Interimate de 60 de zile care expiră pe 9 noiembrie, blocate de o sesizare la CCR.
-
CNCD: Instituție condusă de un vicepreședinte interimar după plecarea lui Csaba Asztalos.
În perioada următoare, soarta acestor instituții rămâne incertă, sursele parlamentare indicând că votul ar putea fi tărăgănat chiar până anul viitor, în funcție de capacitatea partidelor de a ajunge la un compromis politic larg sau de a negocia o nouă majoritate cu formațiunea AUR.
Adaugă la Agregator.ro
