La o lună după desfășurarea alegerilor parlamentare din Rusia, președintele Vladimir Putin a pus în aplicare o mult aşteptată remaniere guvernamentală, o mişcare care, deşi la o primă vedere pare una minoră, reflectă transformări structurale profunde în mecanismul de putere de la Moscova. Potrivit unei analize publicate de Carnegie Endowment for International Peace şi semnate de Tatiana Stanovaya, modificările operate recent evidențiază o tendință accentuată de diminuare a influenței nucleului administrativ tradițional al statului, în favoarea unor conglomerate industriale și financiare mari, orientate pe sectoare specifice, autoarea subliniind că această abordare reprezintă o erodare treptată a statului însuși.
O arhitectură a puterii adaptată preferințelor liderului de la Kremlin
Noua etapă de numiri a evitat cu desăvârșire figurile politice de prim rang, respectând astfel stilul consacrat al lui Vladimir Putin în gestionarea resurselor umane. Spre deosebire de reorganizarea amplă din anul 2020, recentele mutări s-au axat pe întărirea rezilienței fundamentale a actualului regim politic.
Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat / Foto – Wikipedia
În cadrul acestei arhitecturi, liderul de la Kremlin a decis menținerea în funcție a doi piloni importanți: Mihail Mișustin ca prim-ministru și Viaceslav Volodin în calitate de președinte al Dumei de Stat. Deși oficial schimbările au fost prezentate drept o inițiativă aparținând premierului Mișustin, decizia finală i-a aparținut în totalitate lui Putin, ceea ce a dus la o slabire reală a poziției șefului guvernului și la pierderea unuia dintre cei mai apropiati colaboratori ai săi.
Slăbirea poziției premierului și consolidarea lui Anton Siluanov
Dmitri Grigorenko a fost eliberat din funcțiile de viceprim-ministru și șef al cabinetului guvernamental, portofolii în care se ocupase anterior și de finanțe sau dezvoltare digitală. Reputația sa conflictuală și lipsa unei protecții ferme din partea lui Mișustin au contribuit la această decizie. Totuși, Putin preferă un prim-ministru pe care îl percepe ca fiind lipsit de ambiții politice majore pentru viitor, în timp ce alți viceprim-miniştri, precum Denis Manturov, Dmitri Patrușev și Alexander Novak, și-au consolidat pozițiile pe fondul conflictului armat.
Mihail Mișustin, premierul Rusiei / Foto – Wikipedia
În același timp, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a fost promovat ca viceprim-ministru, confirmându-și statutul de ministru extrem de influent în urma gestionării redistribuirii activelor companiilor occidentale care au părăsit piața rusă. În locul lui Grigorenko a fost numită Irina Okladnikova, în vârstă de patruzeci și unu de ani, un tehnocrat provenit din interiorul Ministerului Finanțelor și asociat atât cu Siluanov, cât și cu Denis Manturov.
Anton Siluanov / Foto – Wikipedia
Plecarea lui Iuri Trutnev și redistribuirea sectoarelor strategice
O altă mutare notabilă a vizat îndepărtarea lui Iuri Trutnev din poziția de viceprim-ministru și numirea sa ca trimis prezidențial în Districtul Federal din Extremul Orient, funcție preluată de la guvernatorul regiunii Primorsky, Oleg Kozhemyako. Plecarea lui Trutnev a fost influențată de probleme de sănătate, dar și de conflictele sale publice cu interesele unor actori grei, precum gigantul Rostec sau Igor Sechin de la Rosneft.
Vladimir Putin | Foto – Mediafax
Totodată, sectorul transporturilor a fost preluat de Andrei Nikitin, numit viceprim-ministru în locul lui Vitali Saveliov, în timp ce conducerea Ministerului Transporturilor i-a revenit lui Dmitri Yadrov, șeful Rosaviatsiya, menținând acest domeniu sub influența puternică a familiei Rotenberg.
Puncte cheie ale noilor numiri guvernamentale
- Denis Manturov și conglomeratul Rostec și-au extins controlul asupra industriei și sectorului de apărare.
- Dmitri Patrușev coordonează sectorul agricol, în timp ce Alexander Novak rămâne responsabil de energie.
- Anton Siluanov asigură prioritatea absolută a Kremlinului pentru stabilitatea macroeconomică și controlul veniturilor bugetare.
- Irina Okladnikova preia funcția de șefă de cabinet a guvernului și viceprim-ministru, consolidând legăturile dintre finanțe și industrie.
- Sistemul politic devine tot mai dependent de interesele marilor corporații specifice fiecărui sector.
Iuri Trutnev / Foto – Wikipedia
În concluzie, analiștii avertizează că această strategie a lui Vladimir Putin, axată pe delegarea atribuțiilor către reprezentanți aliniați marilor corporații, generează riscuri majore pe termen lung. Prin slăbirea nucleului administrativ clasic, sistemul guvernamental rus devine tot mai puțin previzibil, incapabil să răspundă optim interesului public și extrem de vulnerabil în fața unei crize majore, situație în care gestionarea puterii ar putea reveni exclusiv ofițerilor din structurile militare și de securitate.
Adaugă la Agregator.ro
