Agenția Națională de Administrare Fiscală a oferit clarificări oficiale cu privire la modul în care se realizează recuperarea creanțelor bugetare, subliniind că legislația se aplică în mod unitar și fără discriminare tuturor debitorilor înregistrați, inclusiv formațiunilor politice. Această poziție instituțională a fost adoptată după ce președintele Autorității Electorale Permanente și-a manifestat public intenția ca Fiscul să demareze procedura de executare silită împotriva Partidului Național Liberal pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei, fonduri aferente cheltuielilor de promovare a cărții fostului lider liberal Nicolae Ciucă în timpul campaniei electorale din 2024.
Reguli stricte aplicate de ANAF pentru toate categoriile de contribuabili
Reprezentanții instituției fiscale au arătat că mecanismele de colectare a creanțelor bugetare vizează deopotrivă persoanele fizice, companiile comerciale și organizațiile politice. Intervențiile statului se adaptează permanent la realitatea juridică și fiscală a fiecărui caz în parte, respectând în totalitate cadrul normativ în vigoare.
De asemenea, conducerea ANAF a punctat că simpla prezență a unor restanțe nu conduce automat la măsuri drastice, cum ar fi blocarea prin poprire a conturilor sau punerea sub sechestru a bunurilor. Colectarea sumelor restante presupune parcurgerea riguroasă a etapelor stabilite prin lege, executarea silită nefiind singura opțiune prin care o obligație fiscală poate fi stinsă.
Alternative legale pentru stingerea datoriilor bugetare
Legislația fiscală din România pune la dispoziția contribuabililor o serie de metode alternative pentru achitarea sau regularizarea datoriilor către stat, înainte de a se recurge la măsuri extreme de constrângerii financiar-bancare:
- Plata voluntară: Achitarea directă de către debitor a sumelor restante în conturile indicate de instituția fiscală.
- Compensarea: Stingerea datoriilor prin utilizarea unor eventuale creanțe pe care contribuabilul le deține față de bugetul general consolidat.
- Medierea fiscală: O sesiune dedicată clarificării sumelor și identificării unor soluții amiabile de plată.
- Plata eșalonată: Eșalonarea la plată a obligațiilor, dacă debitorul întrunește toate criteriile și condițiile impuse de lege.
Solicitarea venită din partea conducerii Autorității Electorale Permanente
Poziția Fiscului vine ca o replică la declarațiile făcute miercuri de șeful Autorității Electorale Permanente, care a menționat într-o conferință de presă susținută la Palatul Parlamentului că instituția sa a trimis toate actele administrative necesare către administrația fiscală și așteaptă punerea în aplicare a procedurilor legale.
Șeful AEP a justificat că autoritatea pe care o conduce nu deține departamente specializate în executare silită, motiv pentru care dosarul a fost înaintat organului fiscal. Întrucât un litigiu în instanță a blocat temporar demersurile, imediat după pronunțarea deciziei judecătorești definitive, AEP a revenit oficial la administrația fiscală pentru a cere continuarea măsurilor legale de recuperare a banilor.
Etapele procedurii de executare silită derulate de Fisc
Dacă debitorul nu achită sumele în mod voluntar sau nu apelează la alte forme legale de stingere, procedura de executare silită debutează prin emiterea și comunicarea unei somații oficiale. Din acel moment, contribuabilul are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a achita datoria sau pentru a cere demararea medierii fiscale.
În lipsa unor soluții amiabile sau a motivelor legale de suspendare, ANAF poate trece la măsuri de executare silită reglementate de Codul de procedură fiscală. Acestea includ poprirea veniturilor și a sumelor din conturi, urmărirea terților care au datorii față de contribuabil, precum și valorificarea bunurilor mobile și imobile prin sechestru. În cazul în care se aprobă o cerere de eșalonare pe baza criteriilor legale, măsurile de executare pentru sumele respective se suspendă temporar.
Situația juridică finală a Partidului Național Liberal
Controversa a izbucnit după ce Partidul Național Liberal a pierdut definitiv litigiul deschis împotriva Autorității Electorale Permanente, fiind obligat să returneze la bugetul de stat suma de aproximativ 14 milioane de lei. Acești bani reprezintă subvenții acordate pentru campania prezidențială din 2024 a candidatului Nicolae Ciucă, sume considerate de autorități ca fiind cheltuite nelegal pentru promovarea unei cărți.
Bătălia din instanță s-a încheiat la jumătatea lunii octombrie 2026, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de liberali, menținând astfel decizia nefavorabilă pronunțată anterior de Curtea de Apel București în noiembrie 2025.
În perioada următoare, instituțiile abilitate vor continua aplicarea etapelor procedurale specifice legislației fiscale, ANAF urmând să gestioneze recuperarea efectivă a sumei de 14 milioane de lei în funcție de evoluția situației financiare și juridice a formațiunii politice vizate.
Adaugă la Agregator.ro
