În decursul anilor ’70, pe parcursul desfășurării unei manifestări academice europene patronate de U.N.E.S.C.O. și dedicate relației dintre mediul universitar și comunitate, un reprezentant al Uniunii Internaționali a Studenților a avut oportunitatea de a explora numeroasele atracții istorice și culturale ale Münchenului, capitala landului Bavaria din Republica Federală Germană, valorificând la maximum intervalele de timp liber din cadrul agendei oficiale și serile unei luni de august.
Simbolurile istorice și sacre din inima Bavariei
Punctul zero al metropolei bavareze, Marienplatz, adăpostește celebrul monument înălțat în 1638 la cererea Prințului Elector Maximilian I drept omagiu pentru eliberarea orașului de sub ocupația suedeză din timpul conflictului de treizeci de ani. Statuia divinității feminine, realizată din aur masiv de Hubert Gerhard cu decenii înainte, în 1590, veghează de pe o coloană din marmură, în timp ce la baza acesteia se remarcă sculpturile alegorice din bronz fațetate de Ferdinand Murmann. Acestea reprezintă leul pentru conflictul armat, dragonul pentru foamete, busuiocul pentru calamități sanitare și șerpetul pentru erezie, reflectând capacitatea urbei de a depăși momentele dificile. În timpul unor lucrări de igienizare desfășurate în 1960, la baza ansamblului a fost descoperit un cufăr ascuns ce adăpostea o bucată de lemn considerată în tradiția locală ca făcând parte din lemnul crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul.
Un alt reper ecleziastic esențial este Catedrala Doamnei Noastre, edificată în 1488 în manieră gotică târzie, ale cărei turnuri gemene ating o înălțime de o sută de metri. La intrare, vizitatorii pot observa o amprentă bizară denumită Pasul Diavolului, legată de un pact mitologic încheiat între meșterul constructor Jorg de Halspach și forțele întunericului, prin care lăcașul trebuia ridicat fără deschideri pentru lumină. Odată finalizat proiectul, entitatea malefică a constatat că ferestrele existau, dar erau ascunse privirilor de coloanele masive, moment în care, cuprins de o furie orbitoare la ieșirea din clădire, a bătut cu putere din picior, lăsând o urmă perenă în piatră.
Arhitectura monumentală și palatele regale
Primăria Nouă, ridicată între 1867 și 1908 din inițiativa Regelui Ludwig al II-lea în stil neo-gotic, a stârnit controverse printre specialiști din cauza combinării eclectice de elemente flamande, baroce și rococo. Cu toate acestea, orologiul său impresionează prin figurinele mecanice care pun în scenă dansul dogarilor din 1517, organizat pentru a marca ieșirea din epidemia de ciumă, și un turnir din 1568. O legendă locală consemnează că, imediat după încheierea conflagrației mondiale din secolul XX, un soldat american a donat vopsea pentru a reface componentele deteriorate, primind în schimb din partea autorităților o plimbare călare în aplauzele mulțimii.
În planul rezidențelor nobiliare, Palatul Regal deține un loc de cinste, pornind de la un mic castel din veacul al XIV-lea locuit de Dinastia Wittelsbach. Sala lui Hercule, fosta cameră de tron a monarhului Ludwig I, funcționează astăzi ca spațiu concertistic, adăpostind totodată un muzeu în care se distinge o mică statuie renascentistă a Sfântului Gheorghe, împodobită cu două sute nouă perle și patru sute șase rubine. Alături de acesta, sala Antiquarium din cadrul aceleiași reședințe, lungă de 69 de metri și construită între 1568 și 1571, impresionează prin bolta sa decorată de maeștri precum Hans Donauer cel Bătrân, Alessandro Scalzi, Peter Candid și Antonio Maria Viviani, fiind considerată cel mai mare spațiu de acest tip situat la nordul Alpilor.
Lăcașuri de cult remarcabile și monumente comemorative
Biserica Sfântul Petru, datând din secolul al XI-lea, combină elemente baroce în interior, un altar gotic târziu și stâlpi laterali înfățișând apostolii din secolul al XVIII-lea, turnul său de 90 de metri oferind o panoramă spectaculoasă asupra Munților Alpi. De asemenea, Biserica Sfântul Mihail, un edificiu renascentist lipsit de turn din cauza prăbușirii neașteptate a acestuia în timpul șantierului, adăpostește în criptă rămășițele membrilor familiei regale și pe cele ale lui Eugène de Beauharnais, fiul vitreg al lui Napoleon Bonaparte, decedat în 1824. Un alt lăcaș cu o poveste aparte este cel al Theatinilor, fondat de Prințesa Henriette Adelaide în 1663 și finalizat de arhitectul bolognez Agostino Barelli după unsprezece ani de muncă.
Pe lista monumentelor comemorative se remarcă Arcul de Triumf, construit pe Bulevardul Leopoldstrasse după modelul roman al lui Constantin pentru a cinsti trupele bavareze din campaniile anilor 1813–1815, purtând inscripția dedicată victoriei și păcii. De asemenea, monumentul Îngerul Păcii, inaugurat în iulie 1899 pe o coloană corintică de 38 de metri pentru a marca un sfert de veac de pace după războiul franco-german, completează peisajul omagiilor istorice alături de Sala Generalilor, inspirată din Loggia dei Lanzi din Florența și dedicată unor comandanți precum Contele Johann Tserclaes Tilly și Prințul Karl Philipp Wrede.
Tradiții gastronomice și repere culturale de excepție
Experiența culturală și socială din fosta capitală regatului bavarez a inclus vizite la celebra berărie de curte Hofbräu, fondată în 1589 de Ducele Wilhelm al V-lea, unde licoarea tradițională este servită în halbe masive de un litru de către tinere animate. În plan arhitectural la scară redusă, clădirea Amalienburg, ridicată între 1734 și 1739 ca pavilion de vânătoare după viziunea lui François de Cuvillies cel Bătrân, adăpostește în bucătărie o inovație istorică: primul aragaz dotat cu focar închis și plită superioară. Itinerarul cultural s-a încheiat simbolic cu o zi dedicată Vechii Pinacoteci, un depozitar de capodopere europene din perioada secolelor XII–XVIII.
- Monumentul Marienplatz a fost ridicat în 1638 din ordinul Prințului Elector Maximilian I.
- Catedrala Frauenkirche se remarcă prin cele două turnuri de 100 de metri înălțime.
- Primăria Nouă include un carillon celebru cu figurine mecanice istorice.
- Antiquarium din Palatul Regal măsoară 69 de metri lungime fiind unicat la nordul Alpilor.
- Berăria Hofbräu funcționează neîntrerupt de la înființarea sa din 1589 de către Ducele Wilhelm al V-lea.
Privind în perspectivă, rememorarea acestor parcursuri culturale și artistice prin intermediul albumelor și al mărturiilor documentare continuă să consolideze o legătură intergenerațională profundă, valorificând patrimoniul arhitectural european și menținând vie memoria unor edificii emblematice care au rezistat testului timpului și al vicisitudinilor istorice.
Adaugă la Agregator.ro
