La sfârșitul săptămânii, în cadrul alegerilor parlamentare din Serbia, o nouă forță politică a obținut un succes răsunător, marcând o schimbare majoră după paisprezece ani de conduceri naționaliste tot mai autoritare. Potrivit datelor centralizate de Centrul pentru Alegeri Libere și Democrație din Belgrad pe baza numărului total de buletine de vot, Lista Studenților s-a clasat pe primul loc cu un scor de 53%, asigurându-și 141 de mandate din totalul de 250 ale parlamentului. În același timp, Partidul Progresist Sârb condus de Aleksandar Vučić s-a situat pe poziția secundă, adunând 39% din preferințe și obținând 103 mandate, în timp ce restul locurilor au revenit formațiunilor reprezentând minoritățile naționale.
O structură nouă fără lider centralizat
Mișcarea politică nu dispune de o ierarhie formală sau de un președinte unic, bazându-se pe o organizare orizontală și pe decizii luate în mod colectiv. Printre candidații care formează această grupare se află profesori universitari, actori, fermieri și tineri, aceștia propunându-și să aducă o perspectivă diferită asupra administrării statului. Întrucât lipsește un conducător unic, formarea noului executiv și desemnarea candidaților pentru funcțiile-cheie din cabinet rămân aspecte care urmează să fie clarificate.
Printre cele mai vizibile personalități de pe listă se numără cardiologul Ilija Srdanović, care a coordonat candidații, fostul șef al băncii centrale Dejan Šoškić, precum și Radomir Saičić, cadru didactic la catedra de chimie din cadrul Universității din Belgrad.
Obiectivele principale și reformele structurale
Reprezentanții noii formațiuni au subliniat că succesul obținut nu reprezintă o simplă acaparare de privilegii politice, ci o obligație morală față de cetățenii țării. Accentul este pus pe însănătoșirea climatului social și psihologic, după perioada marcată de un control sever exercitat de fosta putere asupra presei, justiției și instituțiilor publice.
Planul de acțiune al noilor parlamentari cuprinde o serie de reforme legislative menite să combată corupția și să garanteze independența instituțională:
- Crearea unei unități independente de poliție, care să fie subordonată exclusiv procurorilor și să nu depindă de Ministerul de Interne.
- Curățarea forțelor de ordine de elementele care au legături dovedite cu crima organizată.
- Interdicția categorică privind numirea persoanelor apropiate politic în conducerea companiilor de stat.
- Instituirea unui control public prin intermediul unor organisme independente pentru toate marile contracte de infrastructură.
Politica externă și poziționarea internațională
În timpul campaniei electorale, formațiunea a evitat în mod deliberat dezbaterile pe teme sensibile capabile să genereze divizări majore, cum ar fi relațiile cu Uniunea Europeană sau cu Federația Rusă. Experții subliniază că prioritatea zero a noilor guvernanți rămâne rezolvarea problemelor interne și restabilirea funcționalității instituțiilor de la centru până la nivel local.
Totuși, puterile externe au reacționat deja la rezultatul scrutinului. Kremlinul și-a exprimat speranța că noua conducere va menține cooperarea cu Rusia, în timp ce lideri occidentali, precum cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au salutat victoria ca pe un moment de cotitură pentru democrație și parcursul european al Serbiei.
Provocările tranziției și pașii următori
Noul legislativ urmează să se convoace în termen de 30 de zile de la validarea oficială a rezultatelor, iar executivul trebuie să fie învestit în maximum 90 de zile. De asemenea, pe agenda politică figurează organizarea unor alegeri prezidențiale până la data de 27 decembrie, ca urmare a demisiei lui Aleksandar Vučić, care a ales să candideze pentru postul de prim-ministru.
Adaugă la Agregator.ro
