Vaslui: Reforma comunelor mici divide primarii în două tabere

Date:

În contextul în care Partidul Social Democrat a lansat un plan amplu de reorganizare administrativ-teritorialã care vizează comasarea comunelor cu sub 1.500 de locuitori și reducerea aparatului guvernamental până în martie 2027, mai mulți primari din județul Vaslui au reacționat cu privire la viitorul comunităților pe care le conduc, exprimând opinii diverse despre necesitatea unei reforme reale, dar și temeri legate de accesul cetățenilor la serviciile publice, starea infrastructurii și menținerea funcționarilor locali esențiali în teritoriu.

Reforma administrativă și calendarul asumat de Guvern

Planul susținut de conducerea PSD prevede ca Sorin Grindeanu să solicite angajarea răspunderii Guvernului în Parlament pentru două reforme majore până în martie 2027, vizând atât comasarea localităților mici, cât și restructurarea agențiilor guvernamentale și a companiilor de stat păguboase. Proiectul de reorganizare administrativă este coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea, în timp ce Marian Neacșu se ocupă de reforma aparatului guvernamental. La audierile parlamentare din 19 octombrie, ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a detaliat propunerea de comasare voluntară, prin referendum, pentru cele 429 de unități administrativ-teritoriale din țară cu cel mult 1.500 de locuitori, comunitățile care acceptă unirea urmând să beneficieze de prioritate la finanțarea investițiilor și de stimulente financiare.

Perspectivele primarilor vasluieni din Pogonesti, Bogdana și Arsura

Edilii comunelor mici din județul Vaslui ridică semne de întrebare serioase cu privire la aplicabilitatea practică a acestor măsuri. Mihai Apostu, primarul din Pogonesti, comună cu 1.430 de locuitori și 11 salariați, consideră oportună o reorganizare care să nu afecteze cetățenii și accesul acestor la documente, estimând însă că schimbarea nu se va produce înainte de 2028. La rândul său, Vasilicã Barbu, primarul de la Bogdana, cu 1.313 locuitori împărțiți în opt sate și o rețea de 15 kilometri de drumuri comunale, avertizează că realitatea din teren este complexă, iar responsabilitățile legate de deszăpezire, drumuri pietruite și rețele de apă nu dispar odată cu desființarea unei primării. De asemenea, Andrei Năstase, primarul din Arsura, comună cu 1.416 locuitori conform recensământului (dar peste 1.600 în evidențele populației), susține că unirea unor localități cu resurse reduse înseamnă doar „unirea a două sărăcii” și pledează pentru crearea unor centre administrative puternice, cum ar fi la Huși, avertizând totodată că digitalizarea nu poate înlocui funcționarii locali și asistența socială pentru populația vârstnică.

Solicitarea unei reforme radicale la nivel național și județean

O viziune mult mai extinsă vine din partea lui Ionuț Ghiur, primarul comunei Vinderei, care administrează 3.706 locuitori. Acesta susține o reformă profundă care să depășească simpla comasare a comunelor sub 1.500 de locuitori, propunând transformarea județelor în regiuni administrative, reducerea instituțiilor, a agențiilor județene și a funcțiilor politice. Ghiur critică faptul că sacrificiile au fost cerute în mod constant populației, în timp ce clasa politică și-a protejat privilegiile, propunând etape succesive de comasare pentru localitățile cu praguri de 2.500-3.000 de locuitori, iar ulterior de 6.000 de locuitori. Între timp, scena politică națională este divizată, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, punând sub semnul întrebării desființarea propriilor administrații de către primarii social-democrați, în timp ce UDMR se opune unei reorganizări care ignoră voința comunităților locale și drepturile minorităților.

Situația concretă a județului Vaslui în clasamentul național

La nivel național, județele fruntașe cu cele mai multe localități sub pragul de 1.500 de locuitori sunt Alba (27), Caraș-Severin și Hunedoara (câte 26), Cluj (25), Mehedinți și Olt (câte 23), Dolj (21), Teleorman (20), Arad (18) și Buzău (16). Județul Vaslui se situează printre cele mai puțin afectate din țară de acest criteriu, având doar șapte comune în această situație: Blăgești (1.178 locuitori), Bogdănița (1.292 locuitori), Bogdana (1.313 locuitori), Ibănești (1.317 locuitori), Alexandru Vlahuță (1.333 persoane), Arsura (1.416 locuitori) și Pogonesti (1.430 de locuitori).

  • Planul PSD vizează comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori și reducerea agențiilor guvernamentale până în martie 2027.
  • În România există 429 de unități administrativ-teritoriale care se încadrează în pragul de cel mult 1.500 de locuitori.
  • Județul Alba ocupă primul loc pe țară cu 27 de astfel de localități, în timp ce Vasluiul are doar șapte comune vizate.
  • Primarii vasluieni cer ca reforma să țină cont de infrastructură, asistență socială, distanțe și accesul concret al cetățenilor la serviciile publice.
  • Sunt propuse reforme structurale suplimentare, inclusiv transformarea județelor în regiuni administrative și reducerea funcțiilor politice.

În faza următoare, succesul sau eșecul acestei inițiative legislative va depinde exclusiv de forma finală a proiectului guvernamental, de criteriile riguroase aplicate și de asigurarea resurselor financiare necesare pentru ca noile entități rezultate din comasare să poată susține nevoile fundamentale ale locuitorilor din mediul rural.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE

Dragoș Pîslaru și decontarea vizitelor de familie de la Bruxelles

O analiză recentă a actelor contabile legate de deplasările...

Studiu european: apropierea partidelor tradiționale de suveraniști

O analiză recentă plasează România pe a treia poziție...

Mădălin Căciulă, vizită oficială de patru zile în Republica Moldova

În perioada 24-27 septembrie 2026, Mădălin-Claudiu Căciulă, vicepreședintele Consiliului...

Trump și Putin negociază revenirea petrolului în Europa

Negocierile secrete dintre Statele Unite și Rusia privind soluționarea...