O analiză recentă plasează România pe a treia poziție în Europa în privința procentului de sufragii orientate spre partide cu caracter populist și autoritar, în timp ce specialiștii analizează impactul pe care formațiuni precum AUR, S.O.S. România, POT și PSD îl au asupra peisajului politic intern și european.
România, pe locul trei în Europa la voturile pentru partide autoritare (studiu) Foto: Inquam
Poziția României în clasamentul european al populismului
Conform raportului numit „Indicele Populismului Autoritar 2026”, semnat de Andreas Johansson Heino în cadrul Timbro și EPICENTER., țara noastră se situează pe locul al treilea dintr-un total de 31 de națiuni democratice de pe continent. Această ierarhie ia în calcul ponderea voturilor atrase de entitățile extremiste, autoritare sau populiste, primele două locuri fiind ocupate de Bulgaria și Cehia.
La scrutinul parlamentar din 2024, peste jumătate dintre opțiunile exprimate de cetățenii români s-au îndreptat către grupări etichetate drept „contestatare”. Mai mult, din cele 18 partide identificate drept puternic autoritare la nivel european, trei sunt din România: AUR, S.O.S. România și POT, în timp ce Partidul Social Democrat este încadrat la o treaptă de autoritarism mediu.
Interpretarea datelor și comportamentul formațiunilor politice
Politologul George Jiglău a detaliat modul în care trebuie privită prezența PSD în această clasificare, subliniind că percepția se schimbă în funcție de criteriile operaționale folosite, în ciuda faptului că social-democrații fac parte din Partidul Socialiștilor Europeni.
În spațiul postcomunist, formațiunile cu origins socialiste pot adopta o anumită linie politică la nivel internațional datorită afilierii europene, dar pe plan intern manifestă adesea conduite care le pot aduce eticheta de partide cu înclinații autoritare. Specialistul a adăugat că absența PNL din acest top reflectă metodologia cercetătorilor, deși observatorii locali pot distinge elemente cu potențial autoritar și în interiorul liberalilor.
Punctele cheie ale analizei politice actuale
- Poziția a treia în Europa: România se află imediat după Bulgaria și Cehia în privința ponderii voturilor pentru partidele contestatare.
- Formațiuni puternice: AUR, S.O.S. România și POT sunt incluse în categoria formațiunilor puternic autoritare.
- Cazul PSD: Social-democrații sunt catalogați cu un nivel mediu de autoritarism, reflectând un profil politic oscilant între conservatorism și accente progresiste.
- Scenarii viitoare: Posibilele sciziuni în interiorul AUR până în 2028 ar putea fragmenta electoratul suveranist estimat în prezent la 35–40%.
Evoluția istorică a electoratului și dilema social-democraților
Analizând contextul istoric, politologul a menționat că înainte de ascensiunea AUR în Parlament în anul 2020, bazinul electoral cu orientare conservatoare a fost captat aproape în totalitate de PSD. Deși se declara un partid social-democrat de factură europeană, cu o agendă economică progresistă, formațiunea a promovat constant valori conservatoare, neexistând o alternativă politică mai la dreapta pe această nișă.
Ulterior, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, s-au remarcat tentative de deschidere spre zona de valori prin cooptarea unor figuri precum Victoria Stoiciu sau ascensiunea lui Florin Manole. Odată cu plecarea Victoriei Stoiciu și atenuarea discursului public pe teme progresiste, profilul confuz al partidului a devenit evident, explicând includerea sa în studiul menționat.
În perioada următoare, atenția analiștilor se va concentra asupra modului în care se va redistribui electoratul populist și suveranist, estimat în sondaje la 35–40%, mai ales în perspectiva unor posibile sciziuni și a apariției unor noi actori pe scena politică românească până la orizontul anului 2028.
Adaugă la Agregator.ro
