Într-o declarație de presă făcută marți, premierul României, Luca Niculescu, a abordat subiectul sensibil al unei posibile uniri dintre Republica Moldova și România, subliniind că un astfel de eveniment se va produce exclusiv în momentul în care populația ambelor națiuni își va exprima această dorință. În ciuda dezbaterilor publice generate în contexte dificile, șeful Executivului de la București a punctat că prioritatea principală actuală rămâne intensificarea legăturilor bilaterale și facilitarea parcursului european al Chișinăului, pentru a asigura o apropiere organică și durabilă.
Prioritățile actuale ale Bucureștiului și legăturile bilaterale
Premierul Luca Niculescu a explicat că între cele două state există deja o multitudine de punți de legătură, iar eforturile guvernamentale se concentrează pe dezvoltarea de conexiuni suplimentare. Șeful Guvernului a subliniat că, dincolo de discuțiile teoretice despre unire, obiectivul imediat este de a aduce România mai aproape de Republica Moldova și de a sprijini parcursul acesteia către integrarea în Uniunea Europeană, consolidând astfel parteneriatul strategic și cooperarea directă.
Impactul contextului geopolitic regional
Tematica reunificării a redevenit o prezență constantă în discursul public ca o consecință directă a războiului din Ucraina și a presiunilor exercitate constant de Rusia asupra Chișinăului. Această presiune externă amplifică în mod natural îngrijorările legate de securitatea regională și de viitorul democratic al statului vecin, determinând o reevaluare constantă a opțiunilor strategice în fața provocărilor geopolitice actuale.
Poziția oficială a conducerii de la Chișinău
La începutul anului 2026, în cadrul unui dialog purtat cu jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat că ar vota cu „Da” la un eventual referendum pe tema unirii cu România. Cu toate acestea, liderul de la Chișinău a recunoscut deschis că o asemenea viziune nu întrunește momentan o susținere majoritară în rândul cetățenilor moldoveni. În schimb, opțiunea pentru aderarea la Uniunea Europeană se bucură de sprijinul unei majorități solide, fiind considerată un obiectiv mult mai realist pentru protejarea suveranității statului.
Statistici privind sprijinul populației din ambele state
Preferințele cetățenilor reflectă diferențe semnificative de opinie pe malurile Prutului, conform datelor sociologice disponibile și declarațiilor oficiale din ultimii ani:
- Un sondaj realizat de iData arată că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România.
- În România, nivelul de susținere pentru reunificare este mult mai ridicat, ajungând la aproximativ 72% din totalul populației.
- Președintele României, Nicușor Dan, a precizat într-un interviu acordat presei germane în 2025 că își dorește „personal” unirea, dar a subliniat că România nu va lua nicio măsură atâta timp cât moldovenii preferă forma actuală de stat.
- La 27 martie 2018, la un secol de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație oficială prin care a confirmat că România „va fi întotdeauna pregătită” să susțină orice inițiativă de reunificare dorită de cetățenii moldoveni.
Ce urmează pentru relația bilaterală și parcursul european
În perioada următoare, autoritățile de la București vor continua să prioritizeze măsurile concrete de sprijin pentru Republica Moldova, având ca scop principal ancorarea fermă a Chișinăului în spațiul euroatlantic. Eforturile diplomatice și economice se vor concentra pe accelerarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, considerată calea cea mai sigură pentru garantarea stabilității, democrației și prosperității cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, lăsând deschisă orice decizie viitoare privind unirea la latitudinea voinței exprimate de populație.
Adaugă la Agregator.ro
