Consiliul General al Municipiului București a validat marți prin vot transformarea unei suprafețe de aproximativ 5,3 hectare din nord-estul Capitaleri într-o nouă arie naturală protejată de interes local, numită Valea Saulei. Hotărârea a fost adoptată cu un scor clar de 45 de voturi pentru și o singură abținere, marcând un moment important pentru mediul urban. Acest pas transformă Valea Saulei în a treia zonă protejată de acest tip din București, urmând exemplul deja stabilit de Parcul Natural Văcărești și Pajiștea Petricani. Noua recunoaștere oficială vine după o perioadă de cinci ani de cercetări detaliate în teren, un efort comun depus de Asociația Parcul Natural București în strâns parteneriat cu Primăria Sectorului 2.
Un ecosistem format de-a lungul a cinci decenii în nord-estul Capitalei
Amplasată în imediata vecinătate a cartierelor Andronache, Gherghiței și Doamna Ghica, zona protejată include elemente diverse de peisaj, de la întinderi cu luciu de apă și vegetație specifică malurilor, până la stufărișuri, o valoroasă pădure de luncă și pajiști bogate. Așa cum arată datele istorice, acest habitat natural s-a dezvoltat de-a lungul a aproximativ cinci decenii exact pe locul unor foste bazine piscicole care fuseseră amenajate inițial în anul 1975 pe cursul vechiului pârâu Valea Saulei, recunoscut drept un afluent al Colentinei.
Biodiversitate bogată și specii protejate în mijlocul orașului
Cercetările efectuate de asociație au scos la iveală o faună extrem de bogată, înregistrându-se peste 350 de specii sălbatice pe întregul teritoriu al noii rezervații. Dintre acestea, un număr de 12 specii se bucură de un regim special de protecție. Documentația oficială pe care s-a bazat hotărârea de consiliu atestă prezența a peste 80 de specii distincte de păsări, la care se adaugă numeroase mamifere, reptile și amfibieni care și-au găsit adăpost aici.
Printre cele mai valoroase și spectaculoase viețuitoare observate în mediul lor natural se numără vidra, țestoasa de apă, pescărașul albastru, dar și stârcul pitic. Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural București, a subliniat că apariția acestei noi zone protejate reprezintă o recunoaștere a faptului că orașul este împărțit cu numeroase alte viețuitoare discrete, înzestrate cu pene, solzi, blană sau puf, a căror prezență în locații precum Valea Saulei, Parcul Natural Văcărești sau Pădurea Băneasa contribuie direct la sănătatea comunității umane.
Acțiuni de ecologizare și planuri pentru coridoare ecologice
Înainte ca proiectul să ajungă pe masa consilierilor, mai exact pe data de 10 octombrie, un grup numeros format din voluntari, familii însoțite de copii și rezidenți din zonele alăturate s-au mobilizat în cadrul unei acțiuni de curățenie. Evenimentul a fost coordonat de Asociația Parcul Natural București împreună cu Rangerii Urbani, participanții reușind să strângă cantități mari de deșeuri lăsate la întâmplare prin vegetație, pe malurile lacurilor și pe traseele de acces.
Cu toate acestea, acțiunea voluntară a lăsat în urmă resturi masive provenite din construcții, bucăți de beton și alte materiale grele, pe care participanții nu le-au putut urni. Studiul de fundamentare a subliniat că depozitarea ilegală a gunoaielor reprezintă o amenințare majoră la adresa habitatului, recomandând igienizarea completă și introducerea unor măsuri permanente de salubrizare și administrare.
Mai mult, documentul propune realizarea unor coridoare ecologice menite să lege Valea Saulei de Pajiștea Petricani, de lacurile nordice formate pe fostul curs al Văii Saulei, precum și de malul nordic al Lacului Plumbuita. Dan Bărbulescu a explicat că aceste conexiuni verzi-albastre au o valoare urbanistică deosebită, facilitând legătura fluidă între spațiile naturale ale Capitalei, inclusiv între Lacul Tei, Pajiștea Petricani și noua arie protejată.
Puncte cheie despre Valea Saulei
- Suprafață: Aproximativ 5,3 hectare situate în nord-estul Bucureștiului.
- Statut: A treia arie naturală protejată din Capitală, aprobată cu 45 de voturi pentru și o abținere.
- Biodiversitate: Peste 350 de specii sălbatice identificate, incluzând 12 specii protejate și peste 80 de specii de păsări.
- Specii emblematice: Vidra, țestoasa de apă, pescărașul albastru și stârcul pitic.
- Acces public: Zona poate fi deja vizitată, având punctul de acces principal situat pe strada Gherghiței nr. 116.
Ce urmează pentru protejarea și administrarea noii rezervații
Terenurile care alcătuiesc această arie naturală fac parte din domeniul public al Municipiului București și se află în administrarea Primăriei Sectorului 2. Conform proiectului adoptat, autoritatea locală are obligația ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, să efectueze demersurile necesare pentru înscrierea oficială a statutului de arie protejată în cărțile funciare. Deoarece terenurile de pe maluri și luciul de apă au regimuri juridice diferite, Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei a recomandat clarificarea regimului apei și semnarea unui protocol de colaborare pentru conservarea întregului ecosistem, dar și stabilirea clară a regulilor privind accesul public înainte de definitivarea planului de management. În prezent, vizitatorii pot descoperi zona venind dinspre strada Gherghiței nr. 116, în timp ce responsabilitățile administrative privind spațiile verzi și gestionarea deșeurilor vor fi asigurate de Primăria Sectorului 2, iar asociația va continua să se ocupe de protecția naturii, conservare, informare și facilitarea vizitelor.
Adaugă la Agregator.ro
