Curtea de Apel Galați a stabilit, printr-o hotărâre definitivă pronunțată în data de 20 octombrie 2026, că acțiunea unui conducător auto care lovește intenționat o persoană cu autoturismul nu atrage automat refuzul societății de asigurare de a despăgubi victima. Cazul a fost semnalat de Edgar J. Naianu și Alexandru Calinciuc pe JURIDICE.ro, evidențiind o distincție juridică majoră în materie de răspundere civilă: asigurătorul are obligația legală de a achita despăgubirile cuvenite persoanei vătămate, având ulterior posibilitatea de a recupera aceste sume de la autorul faptei printr-o acțiune de regres. Decizia clarifică modul în care legislația din domeniul asigurărilor se aplică în situații în care automobilul este utilizat în mod deliberat ca armă pentru a vătăma integritatea fizică a unei persoane.
Parcursul procesual și poziția asigurătorului
Conflictul juridic a pornit de la o faptă în care un conducător auto a acționat deliberat pentru a lovi o persoană cu vehiculul. În urma impactului, victima a suferit traumatisme grave, necesitând între 60 și 70 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Din punct de vedere penal, fapta a primit încadrarea juridică de tentativă de omor.
În faza inițială, compania de asigurări a refuzat categoric să achite despăgubirile solicitate. Societatea și-a motivat refuzul pe premisa că polița RCA a fost concepută pentru a acoperi exclusiv pagubele rezultate din imprudență, neglijență sau erori de a conduce, nu și consecințele utilizării intenționate a unui autovehicul pe post de instrument de agresiune.
Argumentele asigurătorului au fost însă respinse de instanțele de judecată. Mai întâi, Tribunalul Vrancea a emis o hotărâre prin care a obligat societatea de asigurare la plata unor despăgubiri cu titlu de daune morale, iar ulterior Curtea de Apel Galați a întărit această dispoziție prin hotărârea definitivă adoptată.
De ce intenția nu absolvă asigurătorul de la plată
Analizând cadrul normativ, instanțele au arătat că Legea nr. 132/2017 reglementează strict ipotezele în care asigurătorul RCA este exonerat de la acordarea despăgubirilor. Simpla intenție a șoferului de a provoca un rău nu constituie, prin ea însăși, un temei legal suficient pentru a refuza plata către persoana vătămată.
Mai mult, actul normativ prevede în mod explicit că asigurătorul are posibilitatea legală de a solicita restituirea sumelor achitate direct de la autorul faptei, în situația în care evenimentul a fost generat cu intenție. Magistrații au subliniat că un astfel de mecanism de recuperare a banilor ar fi complet lipsit de logică și utilitate juridică dacă entitatea de asigurare nu ar avea obligația inițială de a achita despăgubirea către victimă.
Nici gravitatea încadrării juridice a faptei – reținută drept tentativă de omor – nu anulează protecția conferită de polița RCA. În viziunea instanței de apel, noțiunea largă de „accident de vehicule” inclusă în legislația de profil nu poate fi restrânsă doar la evenimentele cu caracter strict neintenționat.
Separarea obligațiilor financiare și dreptul de regres
Hotărârea instanței desenează o delimitare clară între raporturile juridice stabilite în urma accidentului. Pe de o parte, există dreptul incontestabil al victimei de a primi reparația materială și morală a prejudiciului, iar pe de altă parte, există prerogativa asigurătorului de a declanșa dreptul de regres împotriva agresorului.
Această dinamică asigură un echilibru între protejarea socială a persoanelor vătămate în accidente rutiere și tragerea la răspundere patrimonială a celor care comit infracțiuni. Totuși, instanțele au reamintit că despăgubirile nu se acordă automat sau fără nereguli, fiind necesară îndeplinirea condițiilor generale ale răspunderii civile și încadrarea în limitele maxime stabilite prin polița RCA.
Principalele aspecte stabilite prin decizia instanței:
Obligația de plată: Asigurătorul RCA trebuie să despăgubească victima chiar și atunci când accidentul a fost provocat intenționat.
Dreptul de regres: Societatea de asigurare poate recupera ulterior toate sumele plătite de la șoferul vinovat.
Încadrarea penală: Calificarea faptei drept tentativă de omor nu elimină automat protecția oferită de legislația asigurărilor auto.
Contribuția victimei: O eventuală culpă a persoanei vătămate la producerea evenimentului poate influența cuantumul final al despăgubirilor acordate.
Decizia Curții de Apel Galați trimite un semnal puternic în practica judiciară românească, subliniind că rea-credința sau comportamentul infracțional al conducătorului auto nu pot fi folosite ca pretext pentru a lăsa o victimă necompensată financiar, lăsând recuperarea banilor drept o chestiune exclusivă între asigurător și autorul faptei.
Adaugă la Agregator.ro
