Într-o mișcare de amploare menită să modifice arhitectura securității continentale, Uniunea Europeană pregătește o transformare majoră a atribuțiilor deținute de Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, apropiind-o de modelul agenției americane ICE, dar fără a-i acorda aceleași prerogative extinse de arestare și detenție pe teritoriul comunitar. Comisia Europeană urmează să prezinte marți, 27 octombrie, o reformă amplă, anunțată pentru a extinde considerabil operațiunile instituției dincolo de granițele blocului comunitar, conform informațiilor furnizate de Euronews. Această evoluție vine ca răspuns direct la presiunile migratorii în creștere și urmărește gestionarea fluxurilor încă din statele de tranzit sau de origine.
Deportări gestionate înainte de atingerea frontierelor europene
Noua viziune legislativă de la Bruxelles va permite agenției Frontex să se implice activ în operațiuni de returnare organizate direct între două țări terțe, aflate în afara Uniunii Europene. O direcție prioritară o reprezintă continentul african, unde agenția ar putea sprijini autoritățile dintr-un stat din Africa de Nord să trimită înapoi cetățeni veniți din Africa Centrală în țările lor natale, blocând astfel încercările acestora de a traversa Marea Mediterană. Un oficial european a sintetizat strategia simplu: „Cu cât returnezi mai multe persoane înainte să ajungă în Europa, cu atât ai mai puține de returnat după aceea”. Această abordare necesită încheierea unor acorduri bilaterale solide, în condițiile în care instituția colaborează deja în baza unor înțelegeri similare cu Serbia, Albania și Macedonia de Nord.
Paralelismul cu modelul american ICE și criticile societății civile
Schimbările aduc inevitabil în discuție comparații cu Immigration and Customs Enforcement (ICE) din Statele Unite, o entitate însărcinată cu identificarea, reținerea și îndepărtarea migranților. Cu toate acestea, există o distincție fundamentală: în timp ce ICE deține puteri directe de arestare pe solul american, Frontex rămâne în principal un sprijin pentru autoritățile naționale ale statelor membre, noua reformă neconferindu-i automat prerogative similare de detenție. Activismul civic nu a întârziat să reacționeze; Josephine Solanki, cercetătoare la Transnational Institute din Amsterdam, a subliniat că Frontex se depărtează de mandatul inițial de supraveghere, metamorfozându-se treptat într-o agenție veritabilă de deportare care operează la distanțe mari de granițele europene.
Centre de returnare în afara UE și o finanțare substanțială
Proiectul legislativ include o implicare sporită în așa-numitele return hubs, adică centre speciale amplasate în afara granițelor comunitare destinate persoanelor cărora li s-a refuzat azilul. În prezent, guvernele din Germania, Austria, Danemarca, Țările de Jos și Grecia poartă negocieri avansate pentru deschiderea unei prime asemenea facilități până în 2027. Pentru a susține aceste eforturi operaționale ample, Comisia Europeană ia în calcul majorarea bugetului alocat Frontex la circa 12 miliarde de euro în următorul cadru financiar multianual, dublând practic sumele anterioare. În plus, pachetul legislativ include formarea unei forțe de reacție rapidă pentru crize bruște și înființarea unei unități digitale de monitorizare a rețelelor sociale, inspirată parțial de criza din enclava spaniolă Ceuta, unde aproximativ 90.000 de oameni au încercat să treacă frontiera din Maroc în luna iulie.
Principalele componente ale reformei pregătite de Bruxelles
- Extinderea operațiunilor de returnare direct între țări terțe, cum ar fi statele din Africa de Nord și Africa Centrală.
- Implicarea Frontex în transferul migranților din viitoarele centre de returnare (*return hubs*) localizate în afara Uniunii Europene.
- Crearea unei forțe de intervenție rapidă destinate gestionării sosirilor masive și neașteptate la granițe.
- Constituirea unei unități specializate în monitorizarea mediului online pentru a detecta timpuriu deplasările masive de populație.
- Dublarea finanțării agenției la 12 miliarde de euro în următorul buget multianual al Uniunii Europene.
Întregul pachet de măsuri generează însă temeri majore în rândul organizațiilor neguvernamentale, care cer garanții stricte privind respectarea drepturilor fundamentale și a principiului nereturnării, ce interzice trimiterea unei persoane spre state unde este expusă riscului de persecuție. Propunerea oficială urmează să fie detaliată și prezentată de vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, alături de comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, urmând ca aceasta să parcurgă toate etapele procedurilor legislative europene obligatorii înainte de a deveni aplicabilă.
Adaugă la Agregator.ro
