Luni, într-o conferință de presă susținută în România, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a lansat acuzații grave la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, susținând că Executivul a prezentat o imagine fals favorabilă a deficitului bugetar prin folosirea metodei de calcul pe numerar, metodă care omite o parte însemnată din cheltuielile deja angajate de stat în primul semestru al anului 2026.
Diferențe majore între cifrele raportate și metodologia europeană ESA
În cadrul declarațiilor sale, senatorul Petrișor Peiu a adus în discuție o discrepanță uriașă între datele comunicate oficial de către Guvern și cele rezultate din aplicarea metodologiei europene ESA. Mai exact, în timp ce Executivul a raportat un deficit bugetar de aproximativ 41 de miliarde de lei, valoarea calculată conform standardelor europene se ridică la 76 de miliarde de lei. Liderul senatorilor AUR a subliniat că această diferență de 35 de miliarde de lei reflectă exact amploarea acelor cheltuieli care nu se văd în indicatorul bazat strict pe încasări și plăți efective, catalogând drept o minciună comunicarea oficială a Guvernului Bolojan.
Contabilitatea de angajamente versus sistemul cash
Explicația din spatele acestor valori divergente ține de metodologia de înregistrare contabilă. Peiu a arătat că Guvernul preferă sistemul cash, care ia în considerare exclusiv veniturile încasate și cheltuielile plătite efectiv, mascând astfel o parte din obligațiile financiare neonorate încă. În schimb, sistemul ESA operează pe baza principiului contabilității de angajamente, contabilizând intrările și ieșirile în momentul în care ele sunt generate efectiv. Potrivit estimărilor prezentate, România ar fi înregistrat un deficit mediu de aproximativ 7,6% din PIB în primul semestru al anului, indicator pe care senatorul îl consideră greu de redus semnificativ în viitorul apropiat.
Comparații internaționale și problema sezonalității
Liderul formațiunii AUR a respins ferm argumentul guvernamental potrivit căruia evoluția fiscală ar fi dictată de o simplă sezonalitate a cheltuielilor bugetare. Pentru a-și susține punctele de vedere, Peiu a adus ca exemple state precum Polonia și Spania, care au raportat deficite mai scăzute în primul trimestru și creșteri în cel de-al doilea, dar și Franța, care a înregistrat un deficit de 5,8% din PIB în primul trimestru și de 6,7% în cel de-al doilea. În viziunea sa, dinamica din România nu respectă acest tipar clasic de sezonalitate invocat de autorități.
Impactul scumpirilor din energie și al majorării taxelor
Pe lângă aspectele legate strict de raportarea contabilă a deficitului, senatorul a criticat dur direcția fiscală actuală, concentrându-se pe efectele generate de scumpirea energiei și majorarea taxelor de consum. Peiu susține că aceste măsuri au alimentat o rată ridicată a inflației, ceea ce a determinat ulterior creșterea costurilor pe care statul însuși trebuie să le suporte pentru achiziția de bunuri și servicii. În opinia sa, orice câștig suplimentar obținut inițial din TVA ridicat și prețuri mari în energie a fost rapid anulat de scumpirile în lanț suportate de instituțiile publice.
- Deficit raportat de Guvern: aproximativ 41 de miliarde de lei în primul semestru al anului 2026.
- Deficit calculat pe sistem ESA: aproximativ 76 de miliarde de lei pentru aceeași perioadă.
- Diferența semnalată: 35 de miliarde de lei omise prin metoda de calcul pe numerar.
- Deficit mediu în PIB: estimat la circa 7,6% în primele șase luni ale anului.
În perioada următoare, dezbaterile pe marginea execuției bugetare și a metodologiilor de raportare vor continua în Parlament, în timp ce presiunile publice legate de măsurile fiscale, inflație și evoluția costurilor din sectorul energetic rămân la un nivel ridicat pe agenda politică internă.
Adaugă la Agregator.ro
