În ajunul scrutinului parlamentar organizat marți, 27 octombrie, societatea israeliană traversează o perioadă de polarizare extremă, marcată de o competiție electorală acerbă între tabăra lui Benjamin Netanyahu și forțele de opoziție. Într-o analiză aprofundată a situației politice de la Ierusalim, specialistul în relații internaționale Andrei Schwartz oferă o perspectivă detaliată asupra climatului tensionat din statul evreu și subliniază totodată oportunitățile strategice de colaborare bilaterală dintre România și Israel, de la tehnologii avansate de desalinizare și irigații, până la proiecte medicale umanitare și contracte moderne în sectorul apărării.
Israelul votează pentru viitorul guvern și viitorul Knesset Foto: AI / Gemini
Raportul de forțe și campania electorală dură
Atmosfera dinaintea votului de marți a fost descrisă drept o liniște dinaintea furtunii, existând temeri legate de deschiderea unui nou front sau conflict cu Iranul, acţiune considerată probabilă imediat după încheierea alegerilor. Sondajele realizate de cele cinci-șase case de cercetare indică un echilibru perfect, împărțit în mod egal: 50% pentru susținătorii lui Benjamin Netanyahu și 50% pentru tabără adversă. Întregul scrutin funcționează ca un referendum dedicat liderului care deține cel mai lung mandat cumulativ din istoria țării.
De cealaltă parte a baricadei politice se află figuri importante precum generalul Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major, dar și lideri de centru-dreapta precum Avigdor Lieberman sau Naftali Bennett. Tabăra lui Netanyahu a instrumentat o campanie negativă foarte agresivă, portretizându-i pe rivali drept stângiști extremiști sau pro-palestinieni și lansând scenarii alarmiste pe rețelele sociale despre riscul unui atac nuclear iranian în lipsa actualului premier.
Străzile din marile orașe israeliene sunt împânzite de afișe electorale Foto: Andrei Schwartz
Impactul traumei din 7 octombrie și indicatorii economici
Societatea israeliană poartă o traumă profundă în urma evenimentelor din 7 octombrie 2023, considerate cea mai mare tragedie pentru poporul evreu de la Holocaust încoace, având în vedere că victimele au fost familii și civili uciși în propriile case, spre deosebire de conflictul din 1973 orientat în principal spre militari. Opoziția îi reproșează actualului șef al executivului lipsa asumării responsabilității politice și refuzul unei anchete independente.
În plan financiar, economia înregistrează performanțe solide, cu o inflație redusă la nivelul de 2%. Salariul mediu brut se situează în jurul a 15.000 de șekeli (aproximativ 23.000 de lei sau 4.500 de euro, cu un net de peste 3.000 de euro), în timp ce salariul minim brut atinge circa 5.500 de șekeli (peste 1.700 de dolari). Cu toate acestea, costul ridicat al vieții și prețurile mari la locuințe în centre urbane precum Tel Aviv, Ierusalim, Haifa sau Be’er Sheva rămân provocări majore pentru cetățeni.
Israelul e conectat la mare confruntare electorală de marți Foto: Andrei Schwartz
Democrația, drepturile minorităților și relația cu Bruxelles-ul
În pofida criticilor venite din partea Uniunii Europene cu privire la reprezentarea populației arabe, Israelul funcționează ca un stat democratic veritabil. În Knesset, format din 120 de locuri după modelul istoric al Sanhedrinului, partidele arabe obțin constant între 15% și 20% din mandate. Cetățenii arabi dețin funcții de judecători la Curtea Supremă sau conduc spitale de elită, iar atacurile Hamas din 7 octombrie au vizat inclusiv cetățeni arabi musulmani israelieni, demonstrând caracterul indiscriminatoriu al terorismului.
Puncte cheie ale analizei electorale
- Scrutinul parlamentar are loc marți, 27 octombrie, într-un climat marcat de o polarizare extremă.
- Raportul de forțe indică o egalitate perfectă de 50% între tabăra lui Benjamin Netanyahu și opoziție.
- Knessetul este format din 120 de locuri, minoritatea arabă beneficiind de reprezentare directă și drepturi egale.
- Salariul mediu brut în Israel este de aproximativ 15.000 de șekeli, în timp ce inflația se menține la nivelul de 2%.
- Comunitatea de origine română din Israel numără aproximativ 400.000 de persoane.
Analistul politic Andrei Schwartz remarcă polarizarea societății israeliene Foto: Arhivă personală
Perspectivele relațiilor bilaterale cu România
Legăturile dintre România și Israel rămân excepționale și constante, fiind susținute de cei aproximativ 400.000 de cetățeni de origine română care trăiesc în statul evreu și care păstrează o nostalgie caldă față de locurile natale. România are de câștigat pe termen lung prin valorificarea expertizei israeliene în domenii precum desalinizarea apei, irigațiile moderne, proiectele umanitare derulate de organizații precum Save a Child’s Heart, dar și prin contracte în domeniul apărării, indiferent care va fi rezultatul votului de marți.
În perioada următoare, după închiderea urnelor, primele estimări bazate pe sondajele de la ieșirea de la vot vor oferi o imagine parțială, însă configurarea exactă a viitorului guvern și datele finale clare vor deveni vizibile abia spre miezul nopții sau în cursul nopții, deschizând calea unei noi etape politice și strategice pentru Orientul Mijlociu.
Adaugă la Agregator.ro
