Avocatul Gabriel Zbârcea atrage atenția asupra unei oportunități istorice majore pentru statul român, susținând că Tezaurul României de la Moscova, a cărui valoare depășește 10 miliarde de euro, poate fi în sfârșit recuperat după o sută de ani. Strategia propusă de acesta se bazează pe folosirea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană drept instrument de negociere în cadrul viitorului tratat de pace destinat încheierii conflictului din Ucraina, avertizând că România trebuie să acționeze rapid înainte de semnarea acestui acord.
Statutul juridic al creanței și valoarea actuală a Tezaurului
Tezaurul a ajuns în Rusia sub forma unui depozit interstatal cu obligație clară de restituire, nefiind vorba despre o donație sau o captură de război. Protocolul semnat la Iași la 14/27 decembrie 1916 și documentele ulterioare atestă garanțiile oferite de Guvernul Imperial Rus. Astăzi, Rusia datorează României 91,48 tone de aur fin, evaluate la cotația BNR din 26 octombrie 2026 la aproximativ 56,5 miliarde lei, echivalentul a 11,8 miliarde USD sau 10,6 miliarde EUR, fără a lua în calcul dobânzile acumulate într-un secol și valoarea numismatică. De asemenea, pe lângă stocul de aur, care reprezintă 88% din rezerva totală a României de 103,6 tone, Moscova deține un patrimoniu arhivistic și cultural de inestimabilă valoare care trebuie restituit în natură.
Demersurile diplomatice recente și sprijinul internațional
În ultimul timp, contextul internațional a înregistrat schimbări favorabile care scot diferendul din sfera bilaterală. La 14 martie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție la inițiativa lui Eugen Tomac, solicitând Rusiei restituirea integrală a bunurilor. Mai mult, la 24 iunie 2026, o delegație română a depus la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o moțiune de rezoluție (Doc. 16450), promovată de Iulian Bulai și susținută de parlamentari din diverse partide, precum și de reprezentanți din alte cincisprezece state, inclusiv trei membri ai delegației ucrainene: Lesia Vasylenko, Olena Moshenets și Yuliia Ovchynnykova.
Activele rusești blocate ca pârghie de negociere
Uniunea Europeană menține imobilizate pe termen nedeterminat, începând cu 11 decembrie 2025, aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești. Această sumă masivă oferă contextul ideal pentru ca Bucureștiul să își asigure o creanță considerată o ipotecă de rang secundar. Concret, Ucraina deține întâietatea absolută la despăgubiri, însă România poate solicita ca satisfacerea propriilor cereri să fie inclusă ca o condiție obligatorie în orice acord viitor de deblocare sau valorificare a fondurilor rusești, evitând astfel ignorarea intereselor naționale în planurile internaționale de pace.
- Creanța României este certă, lichidă și exigibilă, fiind recunoscută prin tratate internaționale și protocoale oficiale.
- Valoarea aurului de la Moscova se ridică la aproximativ 10,6 miliarde EUR, în timp ce restituirile anterioare din 1935, 1956 și 2008 nu au inclus stocul BNR.
- Rezoluția Parlamentului European și moțiunea din Consiliul Europei transformă chestiunea într-o temă europeană legitimă.
- Activele rusești înghețate de UE în valoare de 210 miliarde EUR reprezintă instrumentul principal de presiune diplomatică.
În perioada următoare, statul român trebuie să mobilizeze o echipă interinstituțională formată din reprezentanți ai Ministerului de Externe, Finanțelor, Băncii Naționale, Culturii, Justiției și structurilor de intelligence, care să finalizeze o fișă auditată a creanței. De asemenea, diplomația românească va trebui să urmărească îndeaproape desemnarea raportorului în cadrul comisiei juridice a APCE în luna decembrie și să transforme mandatul politic european în instrucțiuni concrete de negociere la Bruxelles, asigurându-se că Tezaurul va fi inclus pe masa tratativelor de pace.
Adaugă la Agregator.ro
