Pe parcursul alegerilor parlamentare sârbe, formațiunea de opoziție Lista Studenților a obținut o victorie surprinzătoare, reușind să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vucici, omul forte care a condus Belgradul din funcții precum cele de premier și președinte timp de aproape 15 ani. Această mișcare insurgentă atipică a luat naștere în urma unei tragedii naționale și s-a transformat rapid într-un fenomen politic de amploare națională, mobilizând sute de mii de cetățeni în stradă și propulsând o listă de candidați lipsiți de experiență politică direct în parlamentul Serbiei.
Tragedia de la Novi Sad și scânteia protestelor
Totul a debutat la data de 1 noiembrie 2024, moment în care copertina din beton a gării recent renovate din Novi Sad s-a prăbușit, curmând viața a 16 persoane. Cetățenii sârbi au atribuit imediat acest eveniment dramatic corupției sistemice și neglijenței manifeste din cadrul lucrărilor de reconstrucție coordonate de stat.
Ca răspuns la atacul comis pe 22 noiembrie 2024 împotriva studenților de la Facultatea de Arte Dramatice din Belgrad, care țineau un moment de reculegere, tinerii au decis să ocupe clădirea. În doar câteva săptămâni, majoritatea universităților din țară s-au alăturat grevei generale, organizându-se prin plenumuri deschise unde fiecare participant avea dreptul la liberă exprimare și vot.
De la revendicări stradale la urnele de vot
Mișcarea studențească a formulat inițial patru cereri clare: publicarea documentelor privind gara din Novi Sad, identificarea și urmărirea penală a agresorilor, retragerea acuzațiilor împotriva protestatarilor reținuți, precum și o majorare cu 20% a fondurilor alocate învățământului superior. Valul de proteste a culminat pe 15 martie 2025 cu o manifestație masivă la Belgrad, estimată de Arhiva Adunărilor Publice între 275.000 și 325.000 de participanți, în timp ce Ministerul de Interne a evaluat vârful mulțimii la 107.000 de persoane.
După ce au cerut alegeri anticipate pe 5 mai 2025 și au publicat propriul program politic în luna iunie, studenții au impus o regulă strictă: niciun student nu putea candida, iar persoanele care fuseseră în fosta coaliție de guvernare sau în partidele parlamentare de opoziție au fost complet excluse. Aleksandar Vucici a convocat în cele din urmă alegerile pentru data de 9 septembrie 2026.
Candidatul neașteptat și campania simbolică
Comisia Electorală Republicană a înregistrat formațiunea sub denumirea „Studentska lista – Studenti pobeđuju” („Lista Studenților – Studenții câștigă”). Cei 250 de candidați ai săi – incluzând profesori, medici, actori, fermieri și activiști – au fost desemnați prin adunări universitare, nu în culise politice. Lista este deschisă de cardiologul Ilija Srdanovici din Novi Sad, care a sosit la un interviu BBC pe motocicletă, purtând o jachetă galbenă fluorescentă.
Simbolul electoral al mișcării, cifra 3, a împânzit întregul Belgrad, apărând pe ziduri, indicatoare, bănci și asfalt. Spre deosebire de campaniile costisitoare ale partidelor tradiționale precum formațiunea lui Vucici (poziția 1) sau cea a lui Ivica Dacici (poziția 2), studenții s-au bazat pe o prezență vizuală ubicuă. Cifra 3 face trimisă și la salutul tradițional cu trei degete, un gest profund înrădăcinat în cultura sârbă, dar cu rezonanțe istorice controversate din perioada conflictelor iugoslave din anii 1990.
Promisiunile electorale ale noii forțe politice
Lista Studenților a beneficiat și de sprijinul unor partide de opoziție care au renunțat la listele proprii, cum ar fi Partidul Democrat, Frontul Verde-Stânga, Mișcarea Cetățenilor Liberi și coaliția Serbia Populară, în timp ce alte formațiuni, precum cea condusă de Dragan Djilas, au mers separat.
Programul politic al noilor veniți în politica sârbă se concentrează pe mai multe direcții majore:
- Justiție: Asigurarea independenței instanțelor și parchetelor, plus înființarea unui parchet specializat pentru investigarea funcționarilor publici.
- Corupție: Implementarea unor reguli riguroase privind achizițiile publice și evaluarea independentă a marilor proiecte de infrastructură.
- Economie și servicii: Optimizarea educației, a sistemului medical și a agriculturii, majorarea salariului minim și anularea proiectului de exploatare a litiului de la Jadar.
- Politică externă și Kosovo: Menținerea suveranității, a integrității teritoriale și a neutralității militare, fără un accent deosebit pus pe Uniunea Europeană. În ceea ce privește Kosovo, descris drept parte integrantă a Serbiei, candidații au precizat că vor reexamina toate acordurile încheiate între Belgrad și Priștina și vor proteja organizațiile sârbe rămase active în regiune.
Ce urmează pentru noua conducere de la Belgrad
Odată cu validarea acestui rezultat electoral istoric care a pus capăt epocii dominației politice a lui Aleksandar Vucici, Lista Studenților se pregătește să preia responsabilitatea guvernamentală fără a deține o structură ierarhică clasică sau un lider unic. Urmează perioada punerii în practică a măsurilor anti-corupție, reevaluarea marilor acorduri economice și externe ale Serbiei și tranziția către un nou model administrativ condus de cetățeni proveniți din societatea civilă și mediul academic, sub privirile atente ale unei opoziții care a mizat totul pe reînnoirea clasei politice.
Adaugă la Agregator.ro
