Procurorii din România au dispus trimiterea în judecată a 16 cetățeni din Rusia, acuzați că au dobândit în mod ilegal acte românești, printre care și pașapoarte, utilizând în acest scop documente falsificate. Această acțiune face parte dintr-o anchetă de amploare care vizează o rețea prin intermediul căreia mai mult de 1.700 de persoane provenind din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte teritorii foste sovietice ar fi fost înregistrate fictiv pe teritoriul României, în intervalul 2023–2024.
Mecanismul fraudulos de obținere a actelor
Conform investigațiilor efectuate de autorități, schema infracțională se baza pe întrebuințarea unor certificate de cetățenie română contrafăcute. Pe baza acestor hârtii false, beneficiarii reușeau să pună mâna pe diverse înscrisuri oficiale eliberate de instituțiile statului român, deși nu îndeplineau normele legale impuse.
Printre documentele obținute ilegal în acest mod se numără certificate de naștere, cărți de identitate, coduri numerice personale (CNP) și pașapoarte. În urma acestor descoperiri, organele de urmărire penală cer acum anularea tuturor actelor care au fost eliberate prin această procedură frauduloasă, menționând totodată că șase dintre cei implicați au semnat deja acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Legături cu foști șefi ai marilor corporații rusești
Deși identitățile exacte ale celor 16 cetățeni ruși trimiși recent în fața instanței nu au fost comunicate în mod oficial, rapoartele din presă publicate anterior indică faptul că ancheta atinge foști directori de la companii majore din Rusia, cum ar fi Sberbank, Nefteprombank, Sibur și Rusal.
Un nume proeminent vehiculat în legătură cu acest dosar este cel al lui Kirill Seleznyov, fost șef la Gazprom Mezhregiongaz, o subsidiară a gigantului energetic Gazprom. Acesta este recunoscut în mediul economic drept o persoană apropiată de Alexei Miller, directorul general al Gazprom. Până în prezent, autoritățile nu au confirmat oficial dacă persoanele indicate de presă se află printre cei 16 inculpați trimiși în judecată.
O rețea extinsă în spațiul ex-sovietic
Dimensiunea totală a acestei scheme ilegale ar putea depăși cu mult datele actuale ale rechizitoriului. Datele din dosar sugerează că investigația ar putea fi extinsă în cele din urmă la aproximativ 300 de cetățeni ruși care ar fi profitat de acest sistem de fraudare a actelor.
Anchetatorii își propun să deslușească întreaga rețea, să înțeleagă exact metodele de falsificare și să identifice complicii care au sprijinit aceste înregistrări fictive, subliniind totodată vulnerabilitățile majore din sistemul de verificare a documentelor pentru stabilirea identității.
Principalele aspecte ale anchetei
-
16 cetățeni ruși trimiși în judecată pentru folosire de acte false.
-
Peste 1.700 de persoane din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state foste sovietice înregistrate fictiv între 2023 și 2024.
-
Documente vizate: certificate de cetățenie, certificate de naștere, CNP-uri, cărți de identitate și pașapoarte.
-
Ramificații la nivel înalt: posibila implicare a unor foști directori de la Sberbank, Rusal, Gazprom și alte companii rusești.
-
Măsuri luate: solicitarea anulării actelor frauduloase și șase acorduri de recunoaștere a vinovăției.
În perioada următoare, autoritățile judiciare vor continua cercetările pentru a lămuri toate circumstanțele în care a operat această filieră și pentru a stabili dacă numărul final al cetățenilor străini implicați va ajunge la pragul estimat de aproximativ 300 de persoane.
Adaugă la Agregator.ro
