Aleksandar Vučić, liderul care a dominat scena politică din Serbia timp de 14 ani, se confruntă cu cea mai gravă amenințare la adresa puterii sale, o mișcare condusă de studenți având șanse reale să depășească Partidul Progresist Sârb (SNS) în cadrul alegerilor parlamentare care au loc duminică. Într-o mișcare strategică menită să ocolească interdicția constituțională privind un al treilea mandat prezidențial, Vučić a demisionat în septembrie 2026 pentru a prelua conducerea partidului în campania electorală, vizând funcția de prim-ministru.
Ascensiunea politică a lui Aleksandar Vučić
Aleksandar Vučić a obținut victorii la toate scrutinele la care a participat în Serbia începând din anul 2012. El a deținut portofoliul de vicepremier din 27 iulie 2012 până în 27 aprilie 2014, iar în prima parte a acestui interval, mai exact între iulie 2012 și septembrie 2013, a condus și Ministerul Apărării. Mandatul său de vicepremier s-a încheiat în aprilie 2014, moment în care a preluat oficial funcția de prim-ministru al Serbiei. Ulterior, el a câștigat alegerile prezidențiale din primul tur în 2017 și a fost reales în 2022. Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială prin Constituție, Vučić a transformat-o în centrul absolut al puterii în Serbia, până la demisia sa strategică din septembrie 2026. Pe 9 septembrie, el a dizolvat oficial Parlamentul și a stabilit data alegerilor anticipate, iar pe 27 septembrie 2026, cu șapte luni înainte de finalul celui de-al doilea și ultim mandat constituțional, a demisionat pentru a candida la funcția de prim-ministru.
Originea protestelor și mobilizarea tinerilor
Această criză politică profundă și-a avut originea în noiembrie 2024, atunci când o copertină a unei gări recent renovate s-a prăbușit în Novi Sad, provocând decesul a 16 persoane, printre care și doi copii mici. Doliul național s-a transformat rapid în manifestații de amploare, alimentate de refuzul guvernului de a recunoaște orice neregulă, situație care a condus la demisia fostului prim-ministru. Protestele au atras mase uriașe, atingând apogeul în martie 2025, când la Belgrad a avut loc un miting cu peste 325.000 de participanți, moment din care studenții au început să ceară organizarea de alegeri anticipate. Joi, peste o sută de mii de sârbi au ieșit din nou în stradă pentru a susține mișcarea de tineret, mulțumirile umplând piața centrală și străzile adiacente din Belgrad. Grupul independent „Arhiva Adunărilor Publice” a estimat că la acest miting au participat aproximativ 150.000 de persoane. Kosta Golubović, un student la drept în vârstă de 21 de ani de la Universitatea din Novi Sad, a declarat pentru POLITICO că generația Z și studenții luptă pentru un guvern care să investească în viitorul lor.
Sondajele de opinie și datele electorale pentru duminică
Situația politică actuală este extrem de strânsă, conform sondajelor de opinie publicate recent. Un sondaj Ipsos din 22 octombrie arată că lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” ar obține 47,4% din voturi, în timp ce „Lista Studențească – Studenții câștigă” este creditată cu 40%. Primul pe această listă studențească este Ilija Srdanović, cardiolog și profesor titular la Facultatea de Medicină din Novi Sad. În același timp, un sondaj publicat marți de agenția independentă „New Serbian Political Thought” plasează „Lista Studenților” cu un mic avans în fața partidului lui Vučić, cu 44,5% față de 42,7%. Duminică, alegătorii vor decide soarta celor 250 de locuri din Adunarea Națională, având la dispoziție 18 liste electorale care au propus 2.418 candidați. Numărul total al alegătorilor înregistrați este de 6.450.523, iar votul se va desfășura la 8.392 de secții deschise între orele 7:00 și 20:00. De asemenea, diaspora poate vota la una dintre cele 93 de secții organizate în 37 de țări, Comisia Electorală a Republicii stabilind ca votul în străinătate să dureze cel mult 13 ore și să se încheie la ora 20:00, ora locală a Serbiei.
Puncte cheie ale scrutinului din Serbia:
- 14 ani – Perioada în care Aleksandar Vučić s-a aflat la conducerea Serbiei.
- 6.450.523 – Numărul total al alegătorilor înregistrați pentru alegerile parlamentare.
- 250 – Numărul de locuri disponibile în Adunarea Națională a Serbiei.
- 18 – Numărul listelor electorale înscrise în cursa pentru parlament.
- 2.418 – Numărul total al candidaților propuși pentru alegeri.
- 8.392 – Numărul secțiilor de votare deschise în țară, la care se adaugă alte 93 de secții în străinătate.
Contextul internațional și perspectivele
În tot acest peisaj tensionat, Partidul Progresist Sârb a funcționat timp de 14 ani ca un partener incomod, dar indispensabil al Occidentului în Balcani, notează Politico. Deși este țară candidată la aderarea la UE, Serbia a refuzat să aplice sancțiuni Rusiei, iar anul trecut Vučić a mers la Moscova pentru a participa la parada de Ziua Victoriei organizată de președintele Vladimir Putin. Liderii europeni au tolerat această situație, preferând un Belgrad previzibil în locul unuia democratic, și au ezitat să ia o poziție fermă pe măsură ce protestele studențești au luat amploare. În plus față de forța electorală a principalilor competitori, sondajul Ipsos mai indică și alte formațiuni care ar putea intra în parlament: lista „Ivica Dačić – Factorul de stabilitate” cu 3,2%, „Dreapta autentică – Dr. Miloš Jovanović” cu aproximativ 1,7%, și lista „Serbia europeană – Marinika Tepić – Zdravko Ponoš” cu circa 0,8%. Rata de participare estimată pentru duminică este de 64,7%, marja de eroare indicând o prezență între 62,9% și 66,5%.
În curând, urnele se vor închide, iar rezultatele oficiale vor stabili dacă hegemonia politică a lui Aleksandar Vučić va continua sau dacă mișcarea condusă de studenți va reuși o schimbare istorică la conducerea Serbiei.
Adaugă la Agregator.ro
