Perspectiva publicului larg conform căreia suveranele și împărătesele se delectau exclusiv cu preparate fastuoase, greu de procurat și de realizat este contrazisă de realitatea istorică. În Europa, personalitățile feminine de la conducerea imperiilor și regatelor preferau adesea rețete tradiționale, hrănitoare și facil de preparat, ori adoptau diete extrem de riguroase pentru menținerea sănătății sau a siluetei. Departe de mesele copioase imaginate de societate, marile regine și împărătese ale istoriei aveau tabieturi alimentare surprinzător de simple, bazate pe ingrediente obișnuite.
Ecaterina a II-a a Rusiei: Putere supremă și simplitate țărănească
Ecaterina cea Mare, originară din Prusia, a condus Imperiul Rus timp de 34 de ani, între 1762 și 1796, după ce a preluat tronul în urma unei lovituri de stat organizate în septembrie 1762 împotriva soțului ei, țarul Petru al III-lea. Influențată de Iluminism și corespondentă a unor filosofi precum Voltaire și Diderot, țarina a reformat sistemul juridic, educația și a pus bazele Muzeului Ermitaj. În pofida statutului său covârșitor, la capitolul culinar nu manifesta pretenții exagerate. Mâncarea ei favorită era un simplu borș de sfeclă, rețetă originară din Ucraina secolului al XIV-lea. La micul dejun, servit la ora 6.00, consuma două cești de cafea extrem de tare, acompaniate de o lingură de smântână și două felii de pâine prăjită cu migdale. Prânzul din ora 13.00 includea borș sau carne de vită fiartă cu castraveți murați, excepția mai fastuoasă fiind un sos din limbi de cerb. Deși la banchetele oficiale oferea invitaților zeci de sortimente de supe, păsări fripte și deserturi precum prăjitura secretă Kolomna Pastila, regimul ei zilnic rămânea modest.
Împărăteasa Elisabeta „Sisi”: Obsesia pentru siluetă și dietele drastice
Elisabeta, cunoscută drept „Sisi”, a fost împărătesa Austriei și regină a Ungariei, remarcându-se printr-un caracter rebel și o opoziție fermă față de eticheta rigidă de la Viena. Marcată de drame personale, precum sinuciderea fiului ei, prințul moștenitor Rudolf la Mayerling, Sisi a devenit obsedată de aspectul fizic. Având o înălțime de 1,72 metri, ea cântărea constant între 45 și 47 de kilograme, cu o talie de 51 de centimetri. Dieta sa era bogată în proteine, dar extrem de frugală. Consuma suc de carne obținut prin presarea cărnii de vițel sau vită, supe limpezite și fileuri în sânge. Era pasionată de lactate, aducând vaci de la ferma din Schönbrunn în călătoriile sale. Când lua masă în oraș și se abate de la reguli, urma cure drastice bazate doar pe portocale sau albușuri de ou bătute cu sare și violete. Această disciplină extremă a dus în cele din urmă la instalarea edemului de foame la nivelul gleznelor.
Maria Antoaneta și micul dejun bazat pe deserturi
Maria Antoaneta, descendentă a habsburgilor și soția regelui Ludovic al XVI-lea, a fost ultima regină a Franței înaintea Revoluției din 1789. Renumită pentru fastul ei, evenimentele extravagante și ținutele costisitoare, ea a inspirat un program modern de slăbit denumit „dieta Mariei Antoaneta”. Obiceiurile sale alimentare matutinale erau neobișnuite, remarcându-se printr-un aport ridicat de dulciuri. Meniul său zilnic includea:
- Ciocolată caldă: Preparată în stilul de la Versailles din ciocolată topită, apă și gălbenuș de ou, sau varianta cu frișcă.
- Produse de patiserie: Brioșe, pâine proaspătă, macarons și petits fours consumate la micul dejun.
- Prânzuri moderate: Carne de pasăre fiartă, pește, legume înăbușite și supe ușoare servite în porții controlate.
- Cine lejere: Preparate din pește și legume ușoare.
- Băuturi aromatice: Limonadă cu biscuiți înmuiați și pastile de ciocolată cu migdale și flori de portocal.
În perioada următoare, istoricii culinari vor continua să investigheze arhivele regale pentru a scoate la iveală noi rețete uitate și documente inedite despre viața cotidiană de la curțile europene, demonstrând că preferințele gastronomice ale monarhilor au fost mult mai diversificate decât se credea inițial.
Adaugă la Agregator.ro
